31 august 2015

Tabieturi la restaurant

     
     Din colecția mea video:


                        


     Alte video, similare, le găsiți pe canalul meu YouTube.




SCRISOARE CARE TREBUIE CITITĂ DE TOȚI

     Este greu să iei o decizie, mai ales atunci când de ea depinde viitorul tău, al familiei și chiar al neamului. Și este mult mai dificil să iei o decizie atunci când ai puține opțiuni la îndemână sau numai două. Un exemplu de decizie politică, explicată, este această scrisoare care trebuie citită de toți românii, zic eu.

Scrisoarea lui Ion Antonescu către Constantin I.C. Brătianu (29 octombrie 1942)

     Notă: Constantin I.C. Brătianu (1866 – 1950) - cunoscut și ca Dinu Brătianu - a fost un om politic liberal, fiul lui Ion C. Brătianu și fratele mai mic al lui Ionel Brătianu.


“Am lăsat fără răspuns scrisorile dumneavoastră anterioare. Am făcut-o din înţelepciune, fiindcă urmăream unirea, şi nu vrajba. Puteam să vă răspund, aducând justiţiei pe toţi vinovaţii de catastrofa morală şi politică a ţării, printre care sunteţi, în primul rând, şi dumneavoastră. Naţia o doreşte şi o aşteaptă de la mine. Nu am făcut-o totuşi, fiindcă nu am voit să aţâţ şi mai mult spiritele şi, mai ales, nu am voit să dau un spectacol care ar fi fost speculat de inamicii noştri.

Scrisoare care trebuie citită

Am lăsat ziua acestor răfuieli mai târziu. Abuzaţi, însă, de răbdarea, de tăcerea şi de înţelepciunea mea şi, rând pe rând, la scurte intervale de timp, îmi trimiteţi, când dumneavoastră, când dl. Maniu, avertismente, sfaturi şi acuzaţiuni. În virtutea cărui drept? Ce reprezentaţi în această ţară, dumneavoastră, toţi foştii oameni politici, în afară de interesele dumneavoastră egoiste şi un trecut politic total compromis şi dureros?! Uitaţi, domnule Brătianu, că eu sunt omul muncii mele şi martirul greşelilor acelora care au primit în 1918 România Mare şi au dus-o, după 22 de ani de conducere, în prăpastia de unde am luat-o eu în 1940, pe când dumneavoastră sunteţi din profitorii şi dărâmătorii unei moşteniri mari. În mai puţin de un sfert de secol, fiecare în parte şi toţi la un loc, aţi prăbuşit lupta, sacrificiile şi suferinţele duse şi îndurate, 20 de secole, de poporul nostru, pentru a face unitatea sa politică. Orice apărare încercaţi şi orice diversiune faceţi dumneavoastră, conducătorii politici de ieri, purtaţi pe umeri această răspundere (sublinierea îmi aparține).
Dumneavoastră, liberalii, mai mult ca alţii, fiindcă şi din opoziţie şi de la guvern, prin acţiunea dumneavoastră de dirijare şi de îndrumare a vieţii noastre politice, economice, morale şi spirituale, exercitată direct şi indirect, de pe băncile ministeriale, din birourile băncilor şi din culisele politice, aţi dus ţara la catastrofa din 1940. Staţi faţă în faţă cu conştiinţa dumneavoastră, depănaţi cu corectitudine, pas cu pas, atât actele dumneavoastră, cât şi pe ale acelora cu care, rând pe rând, v-aţi întovărăşit şi v-aţi acuzat, în faţa naţiei dezolate, scandalizate şi înmărmurite (sublinierea îmi aparține); răsfoiţi toată colecţia ziarelor din ultimii 40 de ani, începând cu Universul şi terminând cu Viitorul şi cu ziarele jidoveşti pe care se sprijinea naţionalistul domn Maniu şi vă reamintiţi: cine sunteţi dumneavoastră şi dumnealui; câte păcate aţi făcut; cum v-aţi calificat singuri şi cum v-a calificat naţia; câte răspunsuri aveţi.
Pentru a vă uşura munca, vă reamintesc, domnule Brătianu, că, împreună cu dl. Maniu, v-aţi acuzat public şi zilnic, în presă, în întruniri, în parlament, de: „incapacitate”; „tâlhărie”; „falsificări” şi „furturi de urne”, în Bucureşti, pentru obţinerea puterii; „demisii în alb”; „bătăi şi omoruri”; „călcarea legilor şi Constituţiei”; “luări de comisioane” la toate furniturile statului; „traficările de influenţă” practicate de partizanii, deputaţii, miniştrii şi preşedinţii corpurilor dumneavoastră legiuitoare; „scandalurile cu contingentările” cu „grâul britanic”; modul cum aţi făcut reforma agrară şi cum „aţi profitat de ea”; risipa avutului public; „concesionările oneroase ale bunurilor statului”; „demagogie”; incorectitudine civică, provocată de faptul că atunci când eraţi în opoziţie dirijaţi ocult statul, în profitul intereselor dumneavoastră şi ale jidanilor din ale căror consilii de administraţie - mari şi mici - făceaţi parte, iar de pe fotoliile ministeriale încurajaţi şi favorizaţi, acopereaţi şi muşamalizaţi afacerile lor şi ale d-stră, în detrimentul statului.
Adăugaţi, la acest bogat şi concludent stat de serviciu al partizanilor şi al adversarilor dumneavoastră de ieri, cu care - ca totdeauna când vă găsiţi în opoziţie - sunteţi azi prieteni: cazurile, pe care naţia le ţine numai în dormitoare, ale domnilor Tătărescu, Bârsan, Boilă, Aristide Blank şi afacerea Skoda; ruinarea poporului, prin dobânzile oneroase care au prăbuşit economiile, avutul şi munca tuturor, de la ţăran la marele proprietar, de la micul până la marele negustor român; ravagiile făcute de conversiune şi de concesionarea bunurilor statului, pe care am început să le răscumpăr eu; împrumuturile externe, oneroase şi umilitoare; introducerea controlului străin la Banca Naţională şi Căile Ferate, comisioanele scandaloase etc. etc. şi veţi avea, domnule Brătianu, imaginea unui trecut tragic, pe care l-am plătit atât de scump şi pe care naţia întreagă o are permanent în faţa ochilor săi.
Totuşi, domnule Brătianu, cu toţii credeţi că toate acestea au fost uitate şi, cu perfidia politicianistă de altă dată - de totdeauna - atât de bine cunoscută, vă aşezaţi cu cinism pe acest trecut şi - de la cel dintâi dintre dumneavoastră, până la cel din urmă - încercaţi să acuzaţi şi să sabotaţi, pe sub mână, opera de îndreptare şi consolidare la care s-a antrenat toată naţia şi să tăiaţi elanul unui om care nu a avut, nu are şi nu va avea nici moşii, nici vii, nici pivniţi de desfacere, nici bani depuşi, nici industrii, nici consilii de administraţie, nici safeuri, în ţară şi străinătate, nici cupoane de tăiat, nici timp de pierdut la club şi care nu şi-a pricopsit nici cumnaţii, nici nepoţii, nici prietenii, nici partizanii, nici adversarii.
Chiar dacă am greşit, greşesc sau voi greşi, nu pot fi acuzat, domnule Brătianu, de nici unul dintre dumneavoastră. Fiţi încredinţaţi, sunteţi înfieraţi şi puşi chiar de generaţia actuală pe banca acuzaţilor. Dacă va fi să fiu şi eu pe această bancă, pentru că fac tot ceea ce un om putea să facă, nu numai pentru a slava un neam de la dezunire şi de la prăbuşire, dar şi pentru a-l întregi şi a-i asigura o viaţă nouă, în onoare şi în muncă, atunci în nici un caz nu veţi fi dumneavoastră acuzatorii şi în nici un caz nu voi fi pus alături de dumneavoastră şi acuzat de aceleaşi greşeli ca dumneavoastră.
Fac această afirmare nu pentru că mă simt vinovat cu ceva faţă de ţară, dar pentru că ştiu ce au suferit, din antichitate şi până azi, de la Socrate şi Demostene, până la Clemenceanu, atâţia nenumăraţi - mici şi mari - oameni care şi-au servit poporul cu credinţă, cu devotament şi cu folos şi, mai ales, pentru că nu au uitat că în Iaşi, în tragica primăvară din 1918, şi chiar la Bucureşti, după Unire, s-a cerut trimiterea în judecată şi condamnarea fratelui dumneavoastră, atât pentru că făcuse războiul, cât şi pentru dezmăţul creat de nepriceperea dumneavoastră a tuturor, chiar de către aceia care ceruseră intrarea în luptă; care îl acuzaseră în 1914–1915 de lunga şi dezmăţata perioadă de neutralitate; care au aplaudat cu frenezie intrarea în război şi care, ca culme a cinismului lor, erau ei înşişi vinovaţi de modul cum fusese administrată şi ruinată ţara. Eu şi mulţi alţii încă nu am uitat ridicolul acestei îndrăzneli pe care istoria l-a înregistrat.
Oricum ar fi însă eu nu voi putea fi acuzat de dumneavoastră şi nici pus pe aceiaşi bancă cu dumneavoastră, pentru că nu sunt nici profitorul meritelor predecesorilor mei şi nici şeful unei bande de corbi odioşi, care au ajuns la conducere prin „minciună”, „promisiuni”, „furt de urne” sau prin „sprijin ocult masonic şi iudaic”, ci sunt omul adus de un trecut onest şi de voinţa unanimă a unei naţii care, pentru a se slava, a făcut apel la mine, iar nu la dumneavoastră sau la dl. Maniu, şi nici la domnii care stau în jurul dumneavoastră şi cu care aţi făcut şi faceţi sistem. Niciodată, pentru a fi salvată, naţiunea, armata şi corpurile constituite nu au indicat numele dumneavoastră sau al d-lui Maniu, în ultimii ani ai tragicei guvernări, care s-a sfârşit la 6 septembrie 1940. Dumneavoastră v-aţi strecurat şi v-aţi alăturat acestei mulţimi, cu discreţia impusă de instinctul răspunderii pe care o aveţi şi a dorinţei legitime de a vă salva şi nu aţi făcut nici un gest pentru a vă valorifica drepturile la conducere, când această mulţime spulberă un regim care era de fapt al dumneavoastră şi când aclama un om nou, care eram eu.”

     Notă privind contextul istoric: Ion Antonescu a preluat puterea la 6 septembrie 1940, când România cedase deja Basarabia şi Bucovina de Nord, nordul Ardealului şi Cadrilaterul, iar partidele politice nu mai se doreau la guvernare, aşa cum făcuseră de fiecare dată când în ţară era linişte. Generalul a îndreptat ţara spre Germania, singura pe care a considerat-o că ar putea garanta integritatea României. URSS ne luase deja Basarabia şi Bucovina de Nord, ba chiar bolşevicii încercaseră în 1918 să ia întreaga Românie (puteți citi AICI un articol relevant), Franţa, care ne garantase frontierele, era cotropită,  Marea Britanie se apăra izolată, iar SUA stătea deoparte, într-o politică izolaţionistă, care lăsa europenii să se măcelărească între ei.

Când am intrat în război, cu prudenţă caracteristică a politicienilor valoroşi nu v-aţi manifestat nici pentru, nici contra. După ce am reluat Basarabia şi Bucovina, v-aţi grăbit să-mi cereţi, şi dumneavoastră, şi domnul Maniu, să mă opresc la Nistru. V-am arătat consideraţiunile militare, politice, economice şi morale pentru care nu puteam să o fac şi v-am invitat, pentru a treia oară, să luaţi conducerea, răspunderea şi riscurile unei asemenea acţiuni. Bineînţeles, aţi refuzat (sublinierea îmi aparține). După omorurile de la Jilava şi imediat după rebeliune, mi-aţi trimis memorii prin care îmi arătaţi situaţia şi-mi dădeaţi noi sfaturi. V-am oferit să luaţi conducerea şi să faceţi cum credeţi că este mai bine. Şi unul, şi altul v-aţi scuturat. Luându-vă după câţiva ofiţeri, fără prestigiu militar, care au deraiat după linia principiilor sănătoase strategice, morale şi politice, pe care poate că nici nu le-au avut vreodată, mi-aţi cerut să retrag armata din Rusia şi m-aţi îndemnat să mă „aranjez” cu Anglia şi cu America.
Ar fi o greşeală şi o felonie (vezi DEX), iar greşelile şi feloniile se plătesc scump. Suntem la peste 1.500 km de ţară, drumurile sunt cum sunt, iarna bate la uşă, depozitele sunt ale germanilor, căile ferate sunt în mâna lor, aviaţia are forţa de distrugere pe care ar trebui s-o cunoaşteţi. Retragerea forţelor din situaţia lor actuală ar însemna părăsirea frontului. Exact ceea ce au făcut ruşii în Moldova în 1917-1918. Vă întrebaţi ce s-ar întâmpla dacă germanii ar face cu noi astăzi în caz de părăsirea frontului, ceea ce am făcut noi, atunci, cu ruşii? Vă daţi seama ce s-ar alege de armata noastră de disciplina noastră, de soldaţii şi caii noştri, de tunurile noastre, dacă am încerca, în condiţiile arătate mai sus, să părăsim frontul (sublinierea îmi aparține) fără asentimentul Comandantului german?
Situaţia aceasta, a oamenilor care la cea dintâi greutate se descurajează, ar denota uşurinţă totală nepricepere militară şi prostie. Soluţia ar fi criminală, domnule Brătianu, fiindcă nu s-ar prăbuşi numai armata, s-ar prăbuşi însăşi ţara, deoarece germanii ar ocupa-o imediat şi am ajunge în situaţia Serbiei şi Greciei. Poftiţi, domnule Brătianu, vă ofer din nou conducerea statului şi a guvernului. Retrageţi dumneavoastră armata şi „aranjaţi-vă” cu Anglia. Numai că trebuie să întreb şi armata şi poporul. Sunt gata să le pun această întrebare, deschis şi categoric, dacă şi dumneavoastră sunteţi gata să vă luaţi răspunderea. A mă fi „oprit la Nistru” şi a „retrage astăzi forţele din Rusia” înseamnă, pentru un om care mai poate încă judeca, a anihila dintr-odată totul, sacrificiile făcute de la trecerea Prutului, acţiune în contra căreia nu v-aţi pronunţat public; însemnează a ne dezonora pentru vecie ca popor; însemnează a crea ţării, în cazul victoriei germane, condiţii dezastruoase, fără a ne asigura, în cazul victoriei ruse, nici provinciile pentru care luptăm, nici graniţele care vor voi să ni le lase ruşii, nici libertăţile noastre şi nici măcar viaţa familiilor şi a copiilor noştri; în sfârşit, însemnează, din cauza nestabilităţii şi a feloniei pe care mă sfătuiţi să o practic – şi aceasta este cea mai mare crimă – a asigura ţării în viitoarea comunitate europeană o poziţie morală care îi va ridica drepturile idealurilor sale şi ar putea să-i fie chiar fatală (sublinierea îmi aparține).
Gestul pe care-l cereţi să-l fac, domnule Brătianu, va face din neamul românesc o victimă a tuturor, fiindcă concomitent cu dezorganizarea, prăbuşirea şi distrugerea armatei, ar începe instaurarea anarhiei în ţară. Comuniştii, legionarii, jandarmii, ungurii, saşii ar începe agitaţiile, lupta, distrugerea ordinei, a liniştei, pentru a profita de ocazie, pentru a da ultima lovitură de picior unui neam care cu adevărat ar merita calificativul de netrebnic. Ungurii ar ocupa imediat restul Ardealului (sublinierea îmi aparține).
Iată, domnule Brătianu, la ce ar da naştere gestul pe care mi-l cereţi să-l fac. Ar fi gestul nefericit al unui soldat lipsit de onoare şi al unui om de stat, nu numai inconştient, dar nebun. Conducătorul nefericit al Franţei - şi mai nefericite de azi - a declarat, într-o recentă chemare la realitate a unui popor, care a căzut şi el victimă josnică a unei guvernări venale, iudeo-democratice şi masonice, că are convingerea că dacă „Germania ar fi înfrântă, Sovietele ar impune mâine legea în Europa şi s-ar termina astfel cu independenţa şi patriotismul naţiunilor”. Am avut şi am această convingere. Rămân la această convingere, fiindcă noi, mai curând ca alţii, mai total ca alţii, vom fi zdrobiţi: pentru că suntem punte între slavi şi zăgazul care le stă de secole în calea expansiunii lor, către vestul şi sud-vestul Europei; pentru că avem bogăţiile pe care le avem şi pentru că vom fi trambulina salturilor lor viitoare. Trăgând învăţăminte din trecut, cunoscând tendinţele slave, plecând de la consideraţiunile făcute mai sus şi îndrumat de instinctul de conservare şi de logica bunului-simţ, nu puteam, domnule Brătianu, ca un conducător responsabil, să mă „opresc la Nistru” şi nici nu pot „să retrag armata din Rusia”.
Ar fi o prostie din partea mea. Este cu neputinţă să o facă cineva şi ar fi o greşeală ireparabilă pe care nu eu şi dumneavoastră, ci neamul ar plăti-o scump. Mareşalul Petain, într-una din valoroasele sale cuvântări, a dat speculatorilor situaţiunile grele lecţia care li se cuvenea şi care a fost aplaudată de toţi oamenii cu conştiinţă clară şi nepătată. Răspunzând unor critici ale acţiunii sale, el a spus: „Când Franţa este în nenorocire, nu mai este loc pentru minciuni şi himere”. Nici la noi, domnule Brătianu, nu mai este loc pentru „minciuni şi himere” şi, mai ales, nu mai putem să ne plătim luxul de a face şi prostii. V-am răspuns, domnule Brătianu, punct cu punct, nu numai la scrisoarea dumneavoastră de la 24 septembrie, dar şi la cele anterioare. Este răspunsul unui soldat, care nu are nimic de ascuns şi care este conştient de greutăţile şi pericolele ceasului de faţă, precum şi de îndatoririle şi de răspunderile lui.
V-am răspuns, cum v-am răspuns, fiindcă nu aţi înţeles nici ţinuta şi nici înţelegerea cu care am voit să trec atât peste greşelile trecutului, cât şi peste marii vinovaţi de ele. Ca oamenii cei mai lipsiţi de păcat, marile şi numeroasele greşeli politice care s-au comis sub dumneavoastră, continuând a considera comunitatea românească ca pe o turmă de sclavi, pe care - împreună cu celelalte organizaţii politice, cu firmă naţionalistă, însă în acord cu oculta iudeo-masonică, cu care numai pe faţă eraţi în luptă - aţi exploatat-o, aţi minţit-o, aţi demoralizat-o, aţi exasperat-o şi, în cele din urmă, din neputinţă, aţi dus-o, mână în mână cu trinitatea Tătărescu – Urdăreanu – Lupeasca, la catastrofa din 1940 şi la rebeliunea din 1941, îndrăzniţi astăzi, când s-a pus regulă în ţară şi viaţa nimănui nu mai este în pericol, să ridicaţi capul, de după saltarele consiliilor de administraţie, ale industriilor şi ale multiplelor afaceri, pentru a mă acuza. Ei bine, domnule Brătianu, când cineva a fost şeful unui partid care, de la mare la mic, de la primăria din sat până la cabinetul miniştrilor, are răspunderea destrăbălării administrative, dezmăţul moral, a iudeo-masonizării ţării, a venalităţii, a compromiterii viitorului neamului şi a catastrofei graniţelor, nu mai are calitatea să vorbească şi în numele comunităţii româneşti, să dea sfaturi de conducere altora şi mai ales să-i acuze că lucrurile nu merg cum trebuie.” (sublinierea îmi aparține)

   P.S. Mareşalul Ion Antonescu a fost executat la 1 iunie 1946, cu o zi înainte de a împlini 64 de ani, Constantin I.C. Brătianu a murit la închisoarea Sighet în 1950, iar Iuliu Maniu a murit, tot acolo, în 1953.

     Ion Antonescu cred că ar trebuie judecat prin prisma opţiunilor disponibile atunci şi nu doar prin faptul că el a fost considerat “soluţia salvatoare” de către regele Carol al II-lea, după un deceniu de nepăsare şi apatie. Majoritatea l-a blamat, puțini l-au aclamat, dar mult mai puțini nu s-au obosit să privească şi punctul lui de vedere.




26 august 2015

1 DIN 5 AMERICANI ARE DIZABILITĂȚI

     Un raport publicat pe 30 iulie a.c., în urma unui sondaj efectuat la nivel național în 2013 și care a inclus peste 465.000 de adulți, arată că aproximativ unul din cinci americani are dizabilități. Uite, așa am aflat, ce națiune “sănătoasă” vrea să conducă lumea!

     Circa 1din 8 adulți spun că au limitări ale mobilității, cum ar fi dificultăți în mers sau în urcatul scărilor, acestea fiind cel mai frecvent tip de dizabilitate. Următoarele dizabilități comune se referă la capacitatea de gândire și/sau memorie, la ducerea unei vieți independente și la posibilitatea de auto-îngrijire. Femeile, cu 24,4%, au raportat mai multe dizabilități decât bărbați (19,8%). Ancheta nu a inclus persoanele din centrele instituționale sau centrele de tratament, locuri unde sunt mulți oameni cu dizabilități, și astfel procentul poate fi subestimat.

Dizabilități

     Directorul Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention), care este o agenție federală a Departamentului de Sănătate Publică al SUA, a declarat: “Suntem cu toții supuși riscului de a avea dizabilități la un moment dat, în  timpul vieții noastre.Personalul medical și sistemele de sănătate trebuie să îndeplinească nevoile acestei populații în creștere.”

     Persoanele cu “probleme” pot fi ierarhizate astfel:
  • deficiențe - este termenul utilizat corect pentru a defini o abatere de la normal, cum ar fi incapacitatea de a-și controla mișcările musculare sau de a nu fi în măsură să-și controleze o mișcare nedorită, inclusiv, de exemplu, deficiențe de vedere.
  • dizabilități - este termenul folosit pentru a defini o restricție în capacitatea de a efectua o activitate normală din viață de zi cu zi pe care cineva de aceeași vârstă este capabil să o efectueze. De exemplu, un copil în vârstă de trei ani, care nu este capabil să meargă are o dizabilitate, deoarece un copil obișnuit de aceiași vârstă poate merge independent.
  • handicap - este termenul folosit pentru a descrie o persoană care este în imposibilitatea de a-și realiza rolul normal în societate proporțional cu vârsta și mediul socio-cultural. De exemplu, un copil de șaisprezece ani, care nu poate mânca singur sau nu-și poate asigura igiena personală este handicapat. Pe de altă parte, un copil de șaisprezece ani, care poate merge doar cu ajutorul cârjelor, dar care frecventează o școală regulat și este pe deplin independent în activitățile de zi cu zi are dizabilități, dar nu are un handicap.
     Toate persoanele cu handicap au deficiențe și toți oamenii cu handicap au dizabilitați, dar o persoană poate avea deficiențe dar nu neapărat și dizabilități, iar o persoană poate avea dizabilități fără a fi handicapată. Această distincție între proprietatea individuală a deficiențelor și proprietatea socială a dizabilităților este esențială pentru modelul social uman. Termenul de "persoane cu dizabilități", ca o construcție motivantă ajutătoare, este utilizat pe scară largă de către organizațiile internaționale care se ocupă de problemele acestor persoane.

     Notă:  Singurele date referitoare la persoanele cu dizabilități din România sunt la nivelul anului 2009: circa 3% din populație, peste 650.000 de persoane înregistrate. În 2012, Organizația Mondială a Sănătății a estimat că aproape 650 de milioane de oameni sau 10% din populația lumii sufereau de dizabilități moderate sau severe.

Sursa : Live Science și Internet



24 august 2015

GĂSIȚI O SOLUȚIE ÎN AFARĂ DE 6

     Astăzi vă propun un exercițiu extrem de simplu și ușor de ținut minte, care poate fi împărtășit altora aproape în orice fel de condiții: pe o bucată de hârtie, pe o tablă în clasă sau chiar pe un șervețel de hârtie, la un restaurant sau la un bar.

     Sunteți capabili să determinați cu ce s-ar putea înlocui semnul de întrebare din imaginea de mai jos? Condiția este să găsiți o soluție în afară de 6, cifră care ar urma în mod logic pentru majoritatea dintre noi.

Găsiți o soluție în afară de 6

     Deci, dacă răspunsul nu este 6, vă ofer trei variante posibile, puțin mai jos.

# 6

# 6

# 6

# 6

# 6

# 6

# 6

# 6

# 6

# 6

# 6

# 6

# 6

# 6

     1. Ar putea fi 8, dacă pe primul rând vedem un șir de numere crescător cu pasul +2 (1, 3, 5, 7, 9…), iar pe rândul al doilea un șir de numere cu pasul x2 (2x2=4; 4x2=8; 8x2=16; 16x2=32…).

     2. În locul semnului de întrebare s-ar putea pune cifra 5 dacă ne imaginăm trei linii orizontale la mijloc, între rânduri, rezultând astfel trei fracții: 1/2, 3/4 și 5/?. Între primele două fracții (1/2 și 3/4) este o diferență de 1/4 și, continuând după această regulă, la fracția din mijloc (3/4) ar trebui să adăugăm tot 1/4 rezultând 1, adică 5/5.

     3. Lăsând la o parte matematica și mergând mai departe cu imaginația, soluția cea mai interesantă sau cea mai îndrăzneață este R. În cazul acesta, cifrele aranjate ca mai sus ne pot conduce la imaginea unei manete a schimbătorului unei cutii de viteze de autoturism, cu cinci trepte de viteză.

Găsiți o soluție în afară de 6 - R

     Sunt convins că cei interesați vor găsi pentru acest tip de exercițiu atipic și alte soluții ingenioase, bazate pe matematică sau pură imaginație. Dacă le găsiți și aveți plăcerea să le împărtășiți și altora, rubrica comentarii vă așteaptă cu brațele deschise și suficient spațiu.




20 august 2015

SAREA DE HIMALAYA E DIN PAKISTAN

     Sarea de Himalaya este extrasă din salina Khewra în Pakistan, situată la circa 300 de km de Himalaya, a doua cea mai mare mină de sare din lume, și are o tentă de roz de la oxidul de fier, adică de la rugină. Acesta conține o cantitate mai mare de potasiu decât toate sărurile exploatate în alte saline.

     Notă: M-am decis să scriu acest articol după ce am observat pe Internet că aproape nimeni nu face referire la proveniența acestei sări, ci doar îi atribuie proprietăți miraculoase, beneficii uimitoare sau o consideră un “aliment” de neegalat, ceea ce este total fals. Este doar sare, dar care se dorește vândută și la noi.

     Sarea (clorura de sodiu - NaCl) conține două elemente esențiale: sodiu și clor, dar și alte minerale. Diferența reală dintre tipurile de sare provine din modul în care este prelucrată și de locul de unde provine. Vorbind doar de compoziția chimică, sarea de mare și sarea de masă, provenită din saline, sunt cam la fel pentru că ambele provin chiar din mări, actuale sau vechi.


Sodiu
Potasiu
Calciu
Magneziu
Fier
Tipul de sare
%
Sare de masă
39
0,09
0,03
< 0,01
< 0,01
Sare de mare
33 - 38
0,08 - 0,16
0,17
0,05 - 0,3
< 0,014
Sare de Himalaya
37
0,28
0,16
0,1
0,004
   Conținutul mineralelor din diferitele tipuri de sare nu este un motiv convingător pentru a alege o sare sau alta. Procentele sunt de fapt neglijabile în comparație cu mineralele obținute din mâncare.
Sursa datelor : Authority Nutrition

     Producătorii de sare de mare o obțin direct din apa oceanului și din lacuri evaporate, fiind apoi curățată și rafinată (prelucrată). Sarea de mare are un aspect mai aspru, cu granule mai mari, precum fulgii, deoarece este prelucrată mai puțin, fiind preferată de unii bucătari. Diferitele culori ale sării de mare provin din urmele de minerale, cum ar fi magneziu, potasiu și calciu. Cu cât sarea de mare este mai închisă la culoarea, cu atât are o concentrație mai mare de minerale și impurități, care pot include chiar și concentrații de metale grele, din cauza poluării mărilor și oceanelor.

Sarea de Himalaya

     Producătorii de sare de masă o obțin din depozite de sare, în exploatări minere vechi (saline), aflate la diverse adâncimi. Sarea în formă de rocă se dizolvă cu apă și apoi soluția sărată obținută este pompată la exterior unde este uscată și rafinată ulterior. Spre deosebire de sarea de mare, sare de masă este mai mult procesată, adăugându-i-se adesea diverși agenți anti-compactare și uneori iod (iodul a fost adăugat la sarea de masă prin anii 1920 pentru a preveni deficitul de iod din organismul uman). Din acest motiv, în ultimul timp, majoritatea oamenilor cred că este inferioară, neavând reflexii de culori și textură gen fulg. Iar cei ce au suspiciuni asupra iodului pot folosi sarea gemă. Unii așa-ziși experți în alimentație și sănătate, dorind să promoveze diverse concerne ale producătorilor de sare de mare, au lansat ideea că sarea de mare este mai sănătoasă, dar acest lucru e complet greșit, nedemonstrat științific. Nu există beneficii de sănătate reale pentru alegerea sării de mare în locul celei de masă. Mineralele din sarea de mare sunt în concentrații mici și se pot obține cu ușurință din alte alimente, cum ar fi peștele, legumele, nucile etc.

     Aș recomanda cu insistență, dacă îmi permiteți, folosirea sării românești, că ne-a dat Dumnezeu, pentru încă sute de generații.. Ați gustat sarea românească, dar poate nu ați ajuns la Slănic Prahova (cea mai mare mină de sare din Europa), la Cacica, la Ocnele Mari, la salina Turda, la Târgu Ocna, la Praid și Ocna Sibiului. Toate acoperă pe o rază de 300 de km ROMÂNIA!





WC de familie

     
     De astăzi o să postez pe acest blog și unele dintre clip-urile video pe care le-am strâns în timp. Vizionare plăcută!


                         

     Alte video, similare, le găsiți pe canalul meu YouTube.




19 august 2015

PISCINE CU VEDERI SPECTACULOASE

     Ce ați zice de o baie relaxantă la înălțime, chiar pe acoperiș, în piscine cu vederi spectaculoase? Dacă ideea vă încântă, nu pierdeți ocazia să le admirați chiar aici. 

     În general, piscinele din orașe nu beneficiază de o priveliște încântătoare. Totuși, în lume există mai multe piscine care au fost poziționate extraordinar, în unele dintre cele mai frumoase orașe din lume sau chiar pe cele mai impunătoare clădiri.

     Conform opiniei unanime, cea mai frumoasă, cea mai mare și cea mai spectaculoasă astfel de piscină se află la ultimul etaj (57) al hotelului Marina Bay Sands din Singapore, la o înălțime de 198 de metri, și oferă un peisaj de neegalat.

Piscine cu vederi spectaculoase
     Skybar din Kuala Lumpur este locul perfect pentru a admira orașul și turnurile Petronas. Pe lângă bazinul de înot, se pot servi băuturi în acompania unui DJ, într-o atmosferă excelentă pentru starea de spirit.

Piscine cu vederi spectaculoase 1

     O priveliște de neegalat și de neuitat asupra metropolei Hong Kong oferă piscina hotelului Intercontinental, cu bazine cu apă fierbinte, călduță sau rece.

Piscine cu vederi spectaculoase 2
     Piscina de pe acoperișul hotelului Unique din Sao Paulo înfățișează orașul în adevărata lui splendoare, atât ziua cât și noaptea.

Piscine cu vederi spectaculoase 3

     Hotelul Radisson Blu din Nisa, situat pe Riviera Franceză, oferă o piscină pe acoperiș cu o vedere impresionantă către Marea Mediterană.

Piscine cu vederi spectaculoase 4

     SHA Wellness Clinic din Alicante (Spania) are cinci clădiri și 93 camere, cascade, grădini, terase, terenuri de sport și o piscină cu vedere către oraș și munți.

Piscine cu vederi spectaculoase 5

     Hotelul Park Hyatt, situat Sydney Opera House și Harbour Bridge, oferă o terasă spațioasă cu piscină pentru turiștii care vor să se bronzeze.

Piscine cu vederi spectaculoase 6

     Piscina hotelului Ledra din Atena oferă o imagine de neuitat a orașului străjuit de Acropole.

Piscine cu vederi spectaculoase 7

     Hotelul Thompson din Toronto deține la etajul 16 una din cele mai frumoase piscine din lume, care se contopește cu peisajul urban.

Piscine cu vederi spectaculoase 8

     De la piscina hotelului W din Santiago (Chile) se pot admira munții Anzi și orașul în profunzime.

Piscine cu vederi spectaculoase 9
     Aflată pe clădirea de 44 de etaje a hotelului Arts din Barcelona, piscina, foarte discretă, oferă o priveliște asupra peisajului litoral.

Piscine cu vederi spectaculoase 10

     Piscina aflată deasupra hotelului Fasano, situat pe plaja Ipanema din Rio de Janeiro, este unul dintre cele mai elegante proiecte de acest fel.

Piscine cu vederi spectaculoase 11




17 august 2015

MUZEUL LUCRURILOR FĂRĂ ROST

     Muzeul lucrurilor fără rost, numit destul de original “Nonseum”, adică muzeul nonsensului sau al absurdului, a fost înființat în anul 1983 de către o comunitate autointitulată Asociația pentru recuperarea gândurilor excedente, care și-a stabilit obiectivul de a smulge un zâmbet de pe fețele muritorilor.

     Muzeul lucrurilor fără rost, situat în localitatea Herrnbaumgarten din Austria, conține idei și invenții ciudate, chiar nebune, dar și amuzante, pentru că nimeni nu le-ar putea găsi o utilizare în viața reală. Nonseum are sute de articole inutile, aberante, aproape fără logică, unele chiar excentrice, dar totodată nostime. Unii au afirmat că nu s-au putut abține din râs minute bune după vizitarea lui. 

     Îmbogățit în fiecare an cu noi invenții absurde, muzeul poate fi considerat totodată o critică subtilă la adresa societății de azi și pentru consumatorii tot mai cuprinși de pofta necumpătată și de pasiunea cumpărăturilor.

     Am ales câteva exponate din muzeul lucrurilor fără rost, neîntrebuințabile, care sper să vă distreze.


Cărți de joc transparente

Farfurii cu dop

Farfurii cu dop

Pantofi cu ruj
Pantofi cu ruj în toc

Țigară pentru nefumători
Țigară pentru nefumători, sau, de ce nu

Țigară pentru îndrăgostiți
Țigară pentru îndrăgostiți

WC special pentru  bărbați
WC special pentru bărbați

Pălărie cu mâner
Pălărie cu mâner

Furculiță cu lupă pentru pește
Furculiță cu lupă pentru pește, pentru a găsi mai ușor oasele

Pușcă pentru sinucigași
Pușcă pentru sinucigași

Triciclete pentru gemeni
Triciclete pentru gemeni

Pipă pentru începători
Pipă pentru începători

Saci de dormit pentru lilieci
Saci de dormit pentru lilieci

Dispozitiv pentru anonimat
Dispozitiv pentru anonimat

Umbrelă pentru iubitorii de soare
Umbrelă pentru iubitorii de soare

Ochelari pentru atragerea atenției
Ochelari pentru atragerea atenției

Veselă pentru un posibil divorț
Veselă pentru un posibil divorț

Pat pentru fotbaliști
Pat pentru fotbaliști

Baston pentru mers în genunchi
Baston pentru mers în genunchi

Muștiuc pentru trei țigări diferite
Muștiuc pentru trei țigări diferite sau cu arome diferite

WC portabil
WC portabil, pretabil în toate situațiile

Schiuri sigure

Schiuri sigure, anti-cădere

Ochelari cu gaură de cheie pentru voyeuri
Ochelari cu gaură de cheie pentru deliciile unui voyeur

Coș de gunoi cu țintă
Coș de gunoi cu țintă

Sanie de vară
Sanie de vară

Bocanci pentru pante abrupte
Bocanci pentru pante abrupte

Sursa : The Telegraph, dar puteți accesa și site-ul oficial al muzeului.



12 august 2015

SOLUȚIA PENTRU 9 COPACI PE 10 RÂNDURI

     Aceasta este, zic eu, cea mai simplă variantă de rezolvare pentru problema celor 9 copaci pe 10 rânduri. Explicațiile cred că sunt de prisos, dar trebuie să menționez că varianta aceasta de răspuns poate ocupa cea mai mică suprafață de plantare sau de aranjare.

9 copaci pe 10 rânduri

     Așa cum am spus anterior, problema nu are o singură soluție. O altă variantă interesantă de răspuns, pe care am prelucrat-o puțin, am găsit-o pe Gizmodo. De asemenea, și varianta în oglindă a imaginii de mai jos este o altă posibilitate de rezolvare. De data aceasta suprafața de aranjare (plantare) este mult mai extinsă.

Rezolvare 9 copaci pe 10 rânduri

     Dacă v-am captat atenția, poate o să găsiți și alte variante de răspuns (soluții) pentru problema celor 9 copaci pe 10 rânduri. Vă aștept cu deosebit interes!


10 august 2015

9 COPACI PE 10 RÂNDURI

     Această problemă este atribuită lui Isaac Newton, dar proveniența ei nu este destul de clară. La prima vedere poate fi o problemă pentru pădurari sau pentru grădinari, pentru că se poate extinde la orice fel de alte plante. De fapt, face parte din categoria de probleme numită "puncte și linii."

     Un exemplu clasic din aceasta grupă de probleme (puncte și linii) este următorul:

     - uniți cele 9 puncte (sau dacă vreți 9 copaci) cu 4 linii drepte, continue.

9 puncte

iar soluția este relativ simplă:

9 puncte și 4 linii

     - sau uniți cele 9 puncte (9 copaci) cu 3 linii drepte, continue.

9 puncte și 3 linii

     Problema pe care o propun azi, de plantare a 9 copaci, are un enunț simplu: 
      Cum se pot planta (aranja) 9 copaci pe 10 rânduri drepte, astfel încât fiecare rând să aibă exact trei copaci?
     Notă: prin rând de copaci, așa cum se văd lucrurile în mod normal, se înțelege trei copaci dispuși astfel încât o singură linie dreaptă poate fi trasată prin mijlocul trunchiului fiecărui copac.

9 copaci-min

     Sper ca exemplele clasice de mai sus să vă conducă la o idee de rezolvare. Precizez că problema nu are doar o singură soluție, iar suprafața pentru aranjare (plantare) nu este limitată deloc.

    Peste o zi sau două o să public cel puțin o variantă de rezolvare. Acum, două variante de răspuns le găsiți AICI.



6 august 2015

PREDICĂ DESPRE DREPTURILE HOMOSEXUALILOR

     Homosexualitatea este una din principalele preocupări ale politicii externe americane, după cum au anunțat oficialii diplomației americane. Barack Obama, care a vizitat țara natală a tatălui său, Kenya, în prima sa călătorie în calitate de președinte (Obama a vizitat ultima dată Kenya ca senator american în anul 2006), a abordat drepturile homosexualilor, ca problemă la nivel internațional, la conferință de presă comună cu liderul din Nairobi.

     În discursul său, președinte american i-a spus omologului kenyan că discriminarea homosexualilor este pe același palier cu discriminarea rasială. "Cred cu tărie că toți oamenii trebuie să fie tratați la fel și cred că toți oamenii merită protecție egală în cadrul legii. Oamenii nu ar trebui să fie discriminați pe baza orientării lor sexuale. Când un guvern începe să trateze oamenii diferit, atunci acel obicei are tendința să fie copiat", relatează CNN. 

     În conformitate cu legislația din Kenya, activitatea sexuală între bărbați este ilegală și se pedepsește cu închisoare de până la 14 ani. Președintele Kenyei, Uhuru Kenyatta, a declarat că, în timp ce SUA și Kenya împărtășesc multe valori și obiective comune, drepturile homosexualilor nu este unul dintre ele. “Este foarte dificil pentru noi să impunem poporului chestiuni pe care ei înșiși nu le acceptă. Pentru kenyenii de azi, drepturile homosexualilor, în general, nu sunt o problemă. Noi ne concentrăm pe problemele de zi cu zi ale poporului nostru. Problema homosexualității nu este pe primul plan în mințile kenyenilor. Și asta e realitatea", a spus Kenyatta.

Drepturile homosexualilor

     Notă: Kenya, cu circa 45 milioane locuitori, poate fi considerată cea avansată economie din estul și centrul Africii, dar 17% dintre kenyeni trăiesc cu mai puțin de 1,25 $ pe zi. Totuși, este considerată o economie subdezvoltată, pentru că 22% din PIB încă provine din sectorul agricol, care acaparează 75% din forța de muncă, iar sectorul serviciilor, care contribuie cu 61% din PIB, este dominat de turism. Numai 13% din rețeaua de drumuri este asfaltată.

     Îmi doresc o conferință de presă în care președintele României, oricine ar fi, să le dea peste nas așa-zișilor conducători ai lumii și să afirme că problemele zilnice ale românilor nu au legătură cu politica externă a marilor puteri. Oare ce va întâmpla vreodată?


2 august 2015

SEMNE PENTRU TOALETĂ DIN LUMEA LARGĂ

     Este cunoscut că toaletele publice au existat înainte de secolul al XVI-lea, primele toalete fiind utilizate în mod obișnuit în Roma antică, de multe ori în apropierea sau ca parte a băilor publice. Cu toate acestea, WC-urile publice au fost rare în Evul Mediu, cu doar câteva atestări: în Frankfurt (1348), în Londra (1383) și în Basel (1455), oamenii făcându-și nevoile pe oriunde se putea. Pe la 1550 s-a interzis folosirea curțile palatelor regale pentru satisfacerea necesitaților fiziologice, ceea ce a însemnat o adevărată pacoste pentru plebe. Versiunea modernă a toaletelor publice apare pentru prima dată la Londra, în anul 1851. Din păcate, au mai trebuit încă cinci ani până ce hârtia igienică fost pusă în vânzare pentru prima dată în Statele Unite.

    Cuvântul folosit după anul 1893 pentru a descrie confortul unei ușurări pentru gentlemanii care se plimbau în parcul St. James a fost „urinal”, fără să existe un simbol aparte. Semnul (simbolul) pentru toaletele din zilele noastre este o pictogramă stilizată care reprezintă un bărbat și o femeie. Aceste imagini primare sunt, de fapt, arhetipuri, care sunt înțelese intuitiv, fără a fi nevoie de cuvinte care să le însoțească.

     Observație: WC este un acronim pentru “water closet”, dar și pentru “welcome”.

     Exemplele de mai jos de semne pentru toaletă din diverse locuri din lume dovedesc încă o dată că imaginația omenească nu are limite. Nu știu dacă o să vă încânte, dar sunt cel puțin amuzante, la fel ca și pisoarele. Ordinea este alfabetică, după țările de proveniență.

Australia


Bora Bora


Brazilia


Canada


Cehia


China


Columbia


Coreea de Sud



Danemarca


Emiratele Arabe Unite


Elveția


Estonia


Finlanda


Franța



Germania





Hong Kong


Indonezia



Iran


Irlanda


Italia 


Japonia


Malaezia


Marea Britanie





Mexic


Noua Zeelandă


Olanda


Portugalia



Scoția



Serbia


Singapore


Slovenia


Spania





SUA




Suedia


Taiwan




Thailanda


Turcia


Ungaria


Simboluri pentru toaletă în locații nedepistate