BISERICA CATOLICĂ NU ESTE CHIAR O SFÂNTĂ

     După o anchetă de patru ani, o comisie instituită de Biserica Catolică din Australia a șocat pe bună dreptate cetățenii acestei țări și comunitățile religioase sau nereligioase din întreaga lume prin anunțul pe care l-a făcut. Reprezentanții Bisericii Catolice au plătit compensații în valoare de 276,1 milioane de dolari australieni (adică vreo 212 milioane de dolari americani) câtorva mii de persoane care au fost victime, cu predilecție în copilărie, ale unor abuzuri sexuale săvârșite de preoți, clerici și membri ale unor ordine religioase sau congregații care își desfășoară activitatea în țara-continent.

     Într-un interval de timp de peste 35 de ani, între anii 1980 și 2015, 4.445 de persoane au depus plângeri la Biserica Catolică că au fost în copilărie victime ale abuzurilor sexuale. După analiza făcută de biserică, în baza documentelor prezentate și a documentelor din arhiva proprie, un prelat al bisericii a anunțat că 3.066 de persoane au primit compensații, marea majoritate dintre ele în bani. Suma totală de 276,1 milioane de dolari australieni a inclus pe lângă compensațiile în bani și banii alocați unor tratamente medicale, costuri juridice și alte diverse costuri adiacente. Numai o singură congregație creștină a plătit o sumă care s-a ridicat la 48,5 milioane de dolari australieni, având cel mai mare număr de compensații, pentru 763 de persoane. De asemenea, Biserica Catolică din Australia a menționat că peste 74o de cereri sunt încă în curs analizare.

     Cred că este primul caz în care o biserică națională recunoște abuzurile comise pe scară largă asupra copiilor din instituțiile patronate de Biserica Catolică. La prima vedere suma e mare (cam vreo 90.000 de dolari, în medie, pentru fiecare abuzat), dar o consider infimă, o bagatelă, dacă mă gândesc cât de mare este puterea financiară a bisericii. Totuși este un prim pas, care ar trebui să fie un exemplu pentru foarte mulți slujitori ai bisericii. Eu sunt convins că n-am să văd cât mai trăiesc o asemenea „deschidere” din partea Bisericii Ortodoxe Române și nici vreo măsură împotriva popilor (ăștia nu-s preoți) care își îndeasă zilnic, cu nonșalanță, bani „negri” în buzunare. Cum de nu-i trăsnește Dumnezeu?

QUINOA POATE DEVENI CEREALA VIITORULUI

     Quinoa, care a fost considerată de incași „mama cerealelor”, poate deveni o sursă importantă de hrană în viitor după ce cercetătorii au reușit decodarea genomului său și au identificat o genă care ar putea fi manipulată pentru a elimina gustul amar al semințelor. Prin modificarea genei responsabile de producția de saponine din quinoa, boabele ei au un gust dulceag (în prezent, după recoltare, boabele trebuie să fie prelucrate prin spălare și uscare pentru a fi îndepărtate saponinele), au explicat oamenii de știință din Arabia Saudită. 

     Quinoa are marele avantaj că poate fi cultivată în condiții vitrege, cum ar fi un sol sărat sau de slabă calitate, la altitudini mari, cu climă rece, ea putându-se dezvolta în zone neprielnice pentru cerealele comune precum grâul sau orezul. Însă prezența chimicalelor toxice și amare (saponine) din compoziția semințelor sale, a constituit unul dintre impedimentele cultivării cerealei pe scară largă. În boabele de quinoa (de culoare gălbuie, turtite, cu un diametru de circa 1,5 - 2 mm) se găsesc proteine mai ușor de digerat decât cele din carne. Această formă de proteină vegetală are un nivel proteic care este comparabil sau depășește cele mai multe tipuri de carne, nu produce colesterol sau o rigidizare a vaselor sangvine și, datorită vitaminelor și mineralelor, stimulează sistemul imunitar.

    Pe lângă proteine sale unice, quinoa este o sursă extraordinară de calciu, care este mai ușor de asimilat de organism decât calciul existent în lapte și totodată nu conține gluten. De asemenea, boabele sale conțin amidon, zaharuri, uleiuri, fibre, minerale și vitamine (A, C, D, E, K și vitamine din grupa B-urilor) și sunt o sursă bună de fier, fluor, iod, magneziu, potasiu, seleniu și zinc.

     Quinoa este gustoasă și ușor de digerat, cu o textură pufoasă atunci când este gătită. Nu este lipicioasă, la fel ca majoritatea celorlalte cereale, și are o aromă proprie, delicioasă. Se prepară ca și orezul, boabele crescând în volum de aproximativ patru ori, dar timpul de fierbere este aproape la jumătate. Poate fi servită ca atare, sub formă de budincă, adăugată în supe, ciorbe, sosuri, salate etc. Făina obținută din quinoa poate fi folosită în panificație, fie amestecată cu faină din grâu, fie singură dacă se dorește un produs fără gluten.

DOAR 6% DIN POPULAȚIA LUMII A ZBURAT CU AVIONUL

     Cred că mai toată lumea știe că zborul cu avionul este cel mai sigur mijloc de transport. Din păcate, s-a estimat că doar 6% din populația lumii a zburat cu avionul până acum. Motivele sunt diverse, pornind de la frică și ajungând la sărăcie lucie. Pe lângă alte lucruri neadevărate despre zborul cu avionul, vreau să împărtășesc câteva chestii interesante, zic eu, despre transportul aerian.

• În fiecare moment există 3 milioane de oameni care se află în avioane.
• Șansele de a muri într-un accident de avion sunt 1 la 4,7 milioane.
• Avioanele sunt proiectate pentru a rezista la trăsnete.
• În medie, pe tot globul, un avion Airbus A320 decolează la fiecare două secunde.
• Cea mai veche companie aeriană din lume, care încă este în exercițiu, este KLM, care a fost înființată în 1919.
• Anvergura (deschiderea) aripilor avionului Boeing 747 (59,5 metri) este mai mare decât distanța parcursă în primul zbor al fraților Wright (36,5 metri).

• Lumina este estompată în habitaclul avionului la aterizare nu din economie, ci pentru ca ochii pasagerilor să se obișnuiască ce semi-întunericul, pentru că dacă aterizarea merge prost luminile se pot stinge definitiv.
• Măștile de oxigen din avioane trebuie să fie funcționale pentru 15 - 20 de minute, un timp suficient pentru ca avionul să coboare de la 10.000 de metri (unde aerul nu se poate respira, fiind sărac în oxigen) la circa 3.000 de metri (unde respirația se poate face normal).
• Qantas este compania care a inventat clasa business în anul 1979. Tot Qantas (linia aeriană națională a Australiei) deține recordul absolut de siguranță, fără niciun accident fatal în epoca avioanelor supersonice.
• Domnișoara Heinrich Kubis din Germania a fost prima însoțitoare de zbor din lume în anul 1912.
• Primul serviciu regulat internațional din lume a fost început la 25 august 1919, între Londra (Heston) și Paris (Le Bourget), de compania aeriană Aircraft Transport and Travel, un înaintaș a lui British Airways.
• Cea mai rapidă traversare a oceanului Atlantic, între Londra (aeroportul Heathrow) și New York (aeroportul John F. Kennedy), s-a realizat pe 7 februarie 1996 cu un avion Concorde: 2 ore și 53 de minute.
• Pentru a preveni o intoxicație alimentară care poate pune în pericol zborul, piloții și co-piloții sunt obligați să mănânce meniuri diferite.
• Anvergura aripilor unui Airbus A380 este de 80 metri fiind mai mare decât aeronava în sine, care are o lungimea de 72,7 metri.
• Țara cu cel mai mare număr de accidente de avion fatale din 1945 și până în prezent este SUA, urmată de Rusia și Brazilia. (Număr de accidente mortale de avion și victime anuale).
• În anul 1987, American Airlines a economisit 40.000$ prin scoaterea unei măsline din salata fiecărui pasager.
• Clienții British Airways beau în fiecare an în timpul zborului aproape zece milioane de sticle de vin și șampanie, inclusiv sticle 0,75 l și de un sfert de litru.
• Cel mai lung zbor de anduranță cu echipaj uman (și realimentare în zbor) a avut loc în 1968 și a durat aproape 65 zile. S-a folosit un avion Cessna 172 pentru a promova un hotel din SUA. Recordul încă stă în picioare.

     Faceți parte din cei doar 6% din populația lumii a zburat cu avionul?

APRINDEREA UNEI LUMÂNĂRI DE LA DISTANȚĂ

     Doi tineri catolici portughezi au creat o aplicație pentru telefoane mobile, simplă, dar totodată bizară, pentru aprinderea unei lumânări de la distanță într-o biserică, printr-o apăsare pe buton. Astfel, orice persoană poate profita de tehnologia actuală și să-și arate credința în Dumnezeu de oriunde: din pat, din fața televizorului, de la serviciu, din vacanță, de la școală, de la un meci, de la piață (mai bine zis shopping?), din trafic, de la o manifestație, din cluburi, din cafele și restaurante, etc. sau pentru a-i mulțumi imediat. Totodată credincioșii pot alege ziua, locul și chiar sfântul căruia îi este dedicată lumânarea într-un sfeșnic electronic din biserică.

     Aplicația, denumită sugestiv „Candla”, este prima patentată de acest gen și se bazează pe un sistem de lumânări cu LED-uri instalat în biserici partenere din Lisabona (în acest moment funcționează în 14 biserici), iar pentru suma de 0,99 euro se asigură aprinderea unei lumânări de la distanță, pentru 15 minute, fără intervenția nimănui. Interesant este că Biserica Catolică a fost de acord cu implementarea acestei tehnologii, cu toate că nu cred că Papa Francisc o să aprindă o lumânare în acest fel în vizita sa în Portugalia (la Fatima) programată pentru luna mai a acestui an.

     Lansată în luna august a anului trecut, aplicația are deja peste 10.000 de abonați. „În fiecare lună, sunt aprinse mai mult de 15.000 de lumânări”, a afirmat unul dintre tinerii „inovatori”, care are deja proiecte de extindere. Planurile pentru 2017 sunt mari, dezvoltatorii doresc să lanseze Candla în Braga, Porto, Roma, Madrid și chiar în câteva orașe din Brazilia. „Aplicația este concepută pentru persoanele aflate în afara țării care doresc să fie mai aproape de biserica lor, precum și pentru cei care sunt în incapacitate fizică sau profesională de a se deplasa”, a mai adăugat portughezul.

     Să ne amintim că încurcate (neînțelese) sunt căile Domnului, ascunse sunt tainele sufletului și cei care nu reușesc să le dezlege sunt niște nepricepuți. Mare e grădina lui Dumnezeu!

UN NOU TIP DE TRANSPORT CU AUTOTURISMUL

     BlaBlaCar este o compania franceză online care se bazează pe un nou tip de transport cu autoturismul sau mai bine zis pe reinventarea autostopului pe internet. Firma a fost înființată în anul 2006 de Nicolas Brusson și Frederic Mazzella care, la început, n-au reușit să-și convingă potențialii clienți sau eventualii investitori cu ideea lor. „Oamenii au crezut că suntem nebuni. Și ne-au avertizat: nimeni nu va face autostopul online.” - își amintește monsieur Brusson. Popularitatea și succesul de astăzi se reflectă în mulți bani, firma fiind evaluată la 1,4 miliarde €. Compania are 600 de angajați și 35 de milioane de membri în 22 de țări.

     Ideea este simplă: un serviciu accesibil pe web conectează șoferii și pasagerii care doresc să călătorească împreună între orașe și să împartă costul călătoriei. Membrii trebuie să se înregistreze și să-și creeze un profil personal online, care include evaluări și recenzii de alți membri, verificări în rețele sociale și rata de răspuns. Profilul arată totodată experiența în acest serviciu, dar și un indicator de măsurare a disponibilității pentru discuții (bla bla bla) în timpul călătoriei. Compania face bani prin luarea unui procent din costul tuturor călătoriilor pe care le intermediază, iar serviciul este accesibil și pe mobil prin intermediul unor aplicații pentru iOS și Android.

     Conceptul se bazează pe faptul că cel mai folosit mijloc de deplasare peste tot în Europa și în întreaga lume este autoturismul, mașina personală. Gradul de ocupare mediu în cele mai multe țări din lume este în jur de 1,5 locuri/autoturism, rezultând un volum mare de locuri disponibile care nu sunt ocupate. În 2009 compania care a propus un nou tip de transport cu autoturismul a intrat în Spania, apoi treptat în aproape toată Europa ajungând până în Rusia, Ucraina și Turcia, iar din anul 2014 s-a extins în India, Brazilia și Mexic. Astăzi unul din cinci adulți din Franța sunt membri ai BlaBlaCar. Serviciul există relativ de curând și în România.

              Călătoriile utilizatorilor în întreaga Europă. Compania spune că patru milioane de                                                                      oameni folosesc BlaBlaCar în fiecare lună.

     Serviciul colectează o mulțime de informații: nume, vârstă, sex, profesie, conectarea la rețele sociale, etc. și evaluarea conducătorului auto sau a pasagerilor este obligatorie. De asemenea, are o funcție doar pentru doamne, care pot alege să călătorească numai cu alte femei. Șoferii de pe platforma BlaBlaCar pot percepe bani doar pentru costul călătoriei. Ei nu au nevoie de o asigurare suplimentară și nu plătesc impozit pentru banii primiți de la pasageri, deoarece din punct de vedere tehnic nu fac un profit. Alte companii, precum Uber și Airbnb, oferă un serviciu de afaceri pentru consumatori, pe când BlaBlaCar oferă un serviciu de partajare între consumatori.