FURIA LA VOLAN ȘI AGRESIVITATEA ÎN TRAFIC

    Acțiunile unui alt șofer pe un drum rutier pot fi frustrante, provocându-i pe ceilalți să reacționeze cu o mânie surprinzătoare, nejustificată, numită furia la volan. În timp ce mânia (furia) ca o emoție în sine nu este greșită, ea poate fi potențial mai periculoasă atunci când suntem la volanul unei mașini. Eu cred că toți cei care conduc autovehicule, fără excepție, au experimentat furia la volan.

     Furia ca manifestare poate fi foarte rapidă, puternică sau reactivă și ne conduce să facem lucruri deosebite sau noi pe care în mod normal nu le-am face. Furia nu este nicăieri mai frecventă, mai puțin utilă și potențial mai periculoasă decât atunci când suntem la volan. În fiecare zi șoferii se înfurie și devin agresivi, iar rezultatul este supunerea lor însăși și a celorlați din jur la un mare risc.

     De obicei, furia rutieră este declanșată de un anumit eveniment. De cele mai multe ori, evenimentele înseamnă acțiunile unui alt conducător auto, cum ar fi un șofer lent, schimbarea benzilor de circulație fără a semnaliza, alte comportamente ale celorlați șoferi pe care le interpretăm ca o amenințare sau un eventual obstacol etc. Răspunsurile nostre la aceste declanșatoare specifice traficului sunt influențate de obicei de doi factori majori: persoana în cauza (vârstă, sex, convingeri, stare de spirit etc.) și stresul contextual (trafic greu, presiune de timp, lucrări pe drumuri, temperaturi ridicate etc.). De asemenea, răspunsul este afectat de interpretări personalizate ale incidentului, cum ar fi: „mi-a tăiat fața intenționat”, „puteai să mă omori!”, „s-a băgat ca prostu!”, „uite-l și pe nesimțitul ăsta!”, „șoferi fără speranță” etc. Apoi un alt factor care ne frustrează este incapacitatea de a putea comunica direct cu vinovatul sau dacă suntem singuri în mașină imposibilitatea de a ne exprima părerea noastră pertinentă. 

     Furia la volan conduce la comportamente agresive, care pornesc cu un simplu claxon și ajung la țipete, gesturi ostile, manevre periculoase sau riscante și într-un final nefericit ieșitul din mașină pentru atacuri verbale sau violență fizică. Mai multe studii, printre care unul australian foarte complex, au relevat că pe lângă furia la volan apare prejudecata conducătorului auto că deține controlul situației datorită capacității superioare de conducere sau de calificare (iluzia controlului), ceea ce implică o probabilitate mai mare de a conduce în mod riscant și agresiv. Așadar furia la volan și iluzia controlului, probabil falsă, sunt o combinație extrem de periculoasă. 

     Nu în ultimul rând, diferite funcții cognitive, cum ar fi o atenția, raționamentul, judecata și luarea deciziilor, pot fi afectate de furie. Rezultatul este o percepție a riscului mai mică, o mai mare disponibilitate de a-și asuma riscuri și efecte cognitive, care de fapt cresc riscurile și au un impact imediat asupra tuturor de pe un drum rutier. Un studiu american reprezentativ a arătat că supărarea, tristețea, agitația sau plânsul la volan măresc de zece ori șansele de a fi implicat într-un accident. În schimb „dansul” în scaunul de conducere și aplicarea rujului pe buze sau pudrarea obrajilor nu au crescut șansele unui accident rutier (!).

ULTIMELE RECORDURI DIN GUINESS BOOK

     Guinness World Records (de la începuturile sale în 1955 și până în 1998 a fost cunoscută ca Guinness Book of Records) este o carte de referință publicată anual cu o listă complexă de recorduri mondiale, atât realizări umane cât și extreme ale lumii naturale. Cartea în sine deține un record mondial: este cea mai bine vândută carte cu drepturi de autor al tuturor timpurilor. Franciza internațională s-a extins dincolo de tipărire și Guinness World Records a devenit autoritatea internațională principală privind catalogarea și verificarea unui număr foarte mare de recorduri mondiale. Organizația angajează arbitri oficiali autorizați pentru a verifica autenticitatea și depășirea recordurilor. Am ales câteva dintre ultimele recorduri înregistrate în Cartea recordurilor.

     Cea mai tânără femeie cu barbă este Harnaam Kaur (Marea Britanie). Ea avea 24 de ani și 282 de zile când a fost confirmată ca deținător al recordului (martie 2016).

     Maxwell Day de 14 ani (Marea Britanie) își poate roti picioarele în exterior cu 157 de grade. El spune că această capacitate neobișnuită o are de când era mic și nu este deloc dureroasă.

     Cea mai lungă pisică (în viață) este Ludo (Marea Britanie) care măsoară 1,19 metri, fiind cam de trei ori mai lungă decât o pisică obișnuită. 

     Câinele cu cea mai lungă coadă este Keon (Belgia). Coada sa măsoară 76,7 centimetri în lungime.

     Bernd Schmidt de 47 de ani (Germania) poate deschide gura cel mai mult: 8,78 centimetri. Recordul a fost stabilit în urma unei cereri simple: deschide gura mare!

     Cel mai înalt câine femelă (în viață) este Lizzy (SUA) care măsoară 96,4 centimetri în înălțime. Ea avea 7 ani când a fost verificată și datorită înălțimii mănâncă dintr-un castron așezat pe un scaun.

     Tot la categoria ultimele recorduri se încadrează cea mai mare cutie poștală din lume (SUA) care are suprafața de 162,63 m³. Există o scară ascunsă în interiorul structurii, iar vizitatorii pot urca până în cutia poștală pentru o poză.

     Cea mai mare piesă de șah este un rege care măsoară 5 metri în înălțime și 2 metri în diametru la bază și este expusă în Belgia.

CELE MAI MARI GĂURI FĂCUTE DE OMENIRE

     Suntem conștienți că omul a modificat mediul înconjurător la nivel global din momentul dezvoltării tehnologice. Dar sigur nu ne amintim în fiecare zi acest lucru și nu vedem impactul direct asupra planetei nostre pe care omenirea îl produce. Ca un exemplu extrem, iată cele mai mari găuri făcute de mâna omului pe terra. Sunt uimitoare ca realizare, amintindu-ne cât de mari am ajuns, dar totodată înfricoșătoare demonstrând cât de mici suntem. Nietzsche a spus: când privești lung într-un abis, abisul, de asemenea, se uită în tine.

Mina de cupru Bingham Canyon din Utah (SUA)

     Are o lățime de 4 km și o adâncime de 1,2 km fiind cea este cea mai adâncă gaură excavată de pe fața Pământului. Extracția a început în 1863 producându-se peste 17 milioane tone de cupru și 715 tone de aur.

Mina de diamante Mirny din Siberia (Rusia)

     A fost cea mai mare mină de diamante deschisă din lume, dar acum este inactivă.  Are 525 de metri adâncime și un diametru la suprafață de 1189 de metri. În perioada de producție maximă mina a produs 2 tone de diamante pe an, adică vreo 10 milioane de carate.

Mina de diamante Diavik (Canada)

     Mina este situată pe o insulă de 20 de km pătrați la 220 km de cercul polar, ocupând circa jumătate din suprafața insulei. Este atât de îndepărtată încât are un aeroport propriu cu o pistă care suportă un Boeing 737.

Mina Kimberley sau Big Hole (Africa de Sud)

     Este o groapă deschisă și o mină subterană de 463 de metri în lățime și 240 de metri adâncime. Acumulările de apă au lăsat vizibili doar 175 de metri din gaură, acum fiind o atracție pentru turiști.

Mina de cupru Chuquicamata (Chile)

     Este cea mai mare carieră de cupru deschisă din lume ca volum excavat și cea de a doua cea mai adâncă mină în adâncime, după Bingham Canyon, având 850 de metri (și 4,3 km lungime, 3 km lățime la suprafață). După 100 de ani de exploatare intensivă, a rămas una dintre resursele mari de cupru cunoscute.

Mina Grasberg (Indonezia)

     Este este cea mai mare mină de aur și a treia cea mai mare mină de cupru din lume. Compania care o exploatează este deținută de firme americane (peste 90%) și are 19.500 de angajați. Producția din 2006 a fost de 610.800 tone de cupru, 58 tone de aur și 174 tone de argint. Mina prelucrează o medie zilnică de 240.000 tone de minereu.

Poarta spre iad din Derweze (Turkmenistan)

     A fost creată accidental în 1971 când sovietici au găsit gaze naturale în loc de petrol, iar pământul s-a prăbușit într-o grotă subterană. Geologii i-au dat foc pentru a preveni răspândirea gazului spre localitățile din zonă și de atunci arde continuu. Diametrul craterului are 69 de metri, iar adâncimea este de 30 de metri.

CAMPIONATE MONDIALE CIUDATE

     Omul are competiția în sânge. Fiecare ar vrea să câștige, uneori cu orice preț. Poate din acest motiv au fost inventate aceste campionate mondiale ciudate, care de fapt sunt o ramură neobișnuită a sportului consacrat.

Campionatul mondial de aruncat telefoane

     Finlanda are campionate serioase, dar și ciudate, cum ar fi căratul nevestei. Fiind și țară producătoare de telefoane mobile, poate era normal ca finlandezii să organizeze această competiție ciudată, începând cu anul 2000 în orașul Savonlinna. Concurenții de ambele sexe trebuie să arunce un telefon, pe care nu au voie să-l aducă de acasă, cât mai departe. Sunt încurajați să-și aleagă telefonul care se potrivește cel mai bine în mână sau care este cel mai frumos, potrivit site-ului oficial al competiției.

Campionatul mondial de fluierat

     În fiecare an, pasionați din lume se adună la Louisburg în Carolina de Nord pentru a concura la campionatul mondial de fluierat. Fluieratul înseamnă interpretarea unora dintre cele mai renumite concerte și sonate, concurenții fiind judecați după rezonanță, intonație și prezența scenică. Concursul durează de peste 40 de ani. Un exemplu video:

Campionatul mondial de-a v-ați ascunselea

     Acest joc al copilăriei este destul de popular pentru a avea propriul campionat mondial pentru oameni maturi. Concursul de-a v-ați ascunselea („nascondino” în italiană) are loc din anul 2010 în localitatea italiană Consonno. Regulile sunt un pic mai complicate decât jocul obișnuit, competiția fiind pe echipe și durează două zile.

Campionatul mondial de prizat tutun

     Concursul se desfășoară de 18 ani și constă în tragerea pe nări a 5 grame de tutun de prizat. Persoana care reușește acest lucru în cel mai scurt timp este declarată câștigătoare. În 2012, la campionatul din Germania au participat aproape 300 de bărbați și femei din mai multe țări.

Campionatul mondial de sex cu aerul

     Este un concurs unic și neobișnuit, care a fost luat cu asalt de multă lume în ultimii câțiva ani, devenind un campionat mondial. Evenimentul a început în 2009, ca o parodie pentru cântatul fără chitară și a devenit rapid un fenomen. Este destinat celor care nu se tem să-și afișeze în public rutina actului sexual sau celor care doresc să-și arate talentele în materie. Concurenții au la dispoziție 2 minute pentru a efectua sex cu aerul și pot include orice doresc, de la seducție la actul sexual real.

     Din categoria campionate mondiale ciudate face parte și campionatul de bărbi și mustăți. Dar mai există un concurs, fără rang de campionat mondial, intitulat sugestiv „masturbatorium”. Concurenții trebuie să se masturbeze și să aibă penisul în erecție cât mai mult timp, fără a ejacula. În 2009, japonezul Masanobu Sato și-a depășit propriul record cu un timp impresionant: 9 ore și 58 de minute.

COPII CARE NU MERG LA ȘCOALĂ

     Pe 1 septembrie a.c., UNICEF a evidențiat printr-un comunicat de presă că sunt din ce în ce mai mulți copii care nu merg la școală. În primele 10 țări cu cele mai mari rate de abandon școlar aproape 2 din 5 copii, adică aproximativ 18 milioane de copii, sunt lipsiți de învățământul primar. Liberia este prima, cu cel mai mare procent de copii care nu merg la școală, aproape două treimi dintre toți copiii de vârstă școlară.

 1. Liberia - 62%

 2. Sudanul de Sud - 59%

 3. Eritreea - 59%

 4. Afganistan - 46%

 5. Sudan - 45%

 6. Djibouti - 43%

 7. Guineea Ecuatorială - 42%

 8. Niger - 38%

 9. Mali - 36%

10. Nigeria - 34%

     Analiza datelor realizată de UNICEF, care a fost publicată în luna când milioane de copii se întorc la școală, scoate în evidență amploarea crizei din educație în țări deja ruinate de conflicte, afectate de perioade prelungite de secetă, viituri, cutremure și rate ridicate ale sărăciei extreme. Este clar că fără educație, o generație de copii care trăiesc în țări afectate de conflicte, dezastre naturale și sărăcie extremă va crește fără abilitățile de care are nevoie pentru a contribui la dezvoltarea țările lor, agravând situația deja disperată pentru milioane de copii și familiile lor.

     Educația continuă să fie unul dintre sectoarele cele mai prost finanțate în cadrul acțiunilor umanitare. În 2015, agențiile umanitare au primit doar 31% din nevoile lor de finanțare în domeniul educației, în scădere cu 66% față de un deceniu în urmă. În ciuda unei creșteri a cerințelor de educație cu 126% față de anul 2005, finanțarea a crescut cu numai 4%.

     „Pentru țările afectate de conflicte, școala înzestrează copiii cu cunoștințele și abilitățile de care au nevoie pentru a-și reconstrui comunitățile, odată ce criza trece, iar pe termen scurt le oferă stabilitatea și structura necesară pentru a face față traumelor. De asemenea, școlile pot proteja copiii de traume și pericole care sunt frecvente în jurul lor. Atunci când copiii nu sunt în școală, ei sunt predispuși la un risc sporit de abuz, exploatare și recrutare în grupări armate sau infracționale.” - a declarat Jo Bourne de la UNICEF.

PLANTE CARE PURIFICĂ AERUL DIN LOCUINȚE

     Plantele ne luminează casele și ne înveselesc locurile de muncă. Totodată există plante care purifică aerul absorbind substanțe chimice periculoase sau toxice și lăsând un aer curat pentru respirat. Colegiul Regal al Medicilor din Marea Britanie a estimat că poluarea aerului din interiorul locuințelor contribuie la 99.000 de decese în Europa în fiecare an.

     Aerul stătut și poluat din clădiri poate declanșarea orice, de la dureri de cap la alergii ale pielii sau la oboseală generală. Clădirile, indiferent dacă sunt noi sau vechi, pot avea niveluri ridicate de compuși organici volatili, uneori atât de mari încât se simte mirosul. Pornind de la aceste lucruri, cercetătorii americani au analizat mai multe plante de ghiveci ca să vadă care absorb mai mulți compuși organici volatili. Trei dintre ele au fost în măsură să preia mai mult de 80% din cei opt compuși organici volatili impregnați în camera de studiu pe parcursul unei perioade de 12 ore.

     Iată care sunt aceste plante care purifică aerul, aș putea spune un fel de odorizante naturale, cu beneficii reale.

     Guzmania (guzmania lingulata) - este originară din America de Sud și Centrală find o plantă epifită, ce ajunge la 50 cm înălțime și 40 cm lățime. Frunzele sunt lungi, lucioase, cu vârful ascuțit și marginile tăioase, colorate în verde crud. Florile sunt mici, nesemnificative și neparfumate, colorate în alb sau crem. Aspectul spectaculos este dat de bracteele mari, de culoare roșie, galbenă sau portocalie care formează o inflorescență sub forma de pâlnie.

     Dracena (dracaena fragrans) - este nativă din Africa tropicală și are un un aspect foarte elegant. Are o tulpină golașă, fără frunze sau ramuri, lemnoasă și destul de groasă, care are în vârf un mănunchi de frunze verde închis cu dungi galbene, atârnând înspre bază. Mai este numită planta porumb sau copăcelul ori trunchiul fericirii.

     Planta-păianjen (chlorophytum comosum) - este originară tot din Africa, numită popular crinul verde sau voalul miresei. Are forma unei tufe, cu frunze verzi, subțiri și lungi, cu dungi albe. Florile sunt mici, de culoare albă, iar dacă este pusă în ghivece suspendate pedunculii oferă un aspect foarte plăcut.