23 mai 2016

MEDICINA MODERNĂ NU INFLUENȚEAZĂ LONGEVITATEA


     Medicina modernă nu este nici pe departe atât de eficientă precum își închipuie majoritatea oamenilor. Un număr tot mai mare de servicii medicale și calitatea lor în continuă creștere nu influențează de fapt longevitatea populației sau durata de viață.

     Un rol foarte mare l-a jucat și îl joacă și în prezent îmbunătățirea permanentă a condițiilor generale de viață, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea. O serie de boli grave, precum holera, tifosul, tuberculoza, scarlatina sau meningita, au regresat la nivel mondial cu mult înainte ca factorii patogeni responsabili pentru aceste boli să fie identificați. Luând ca exemplu tuberculoza, 92% din factorii care au dus la eradicarea ei se datorează îmbunătățirii condițiilor de viață - apă curentă, canalizare, ferestre mai mari, luminoase și etanșe, sisteme eficiente de încălzire a locuințelor, în general îmbunătățirea igienei personale și doar 8 procente se pot atribui antibioticelor, susținea expertul englez Thomas McKeown. De asemenea, microbiologul francez Rene Dubos, un pionier în cercetarea antibioticelor, spunea că introducerea lenjeriei de bumbac, ușor de spălat, a geamurilor mari care permit intrarea unei cantități mari de lumină și creșterea calității și posibilităților igienice joacă un rol mult mai mare în diminuarea și eliminarea inflamațiilor de orice sorginte decât medicamentele și terapiile.

     Alți experți și medici de renume au „deconspirat” că aportului adus de medicina modernă - pastile, pilule, tehnologii performante, secții intensive sau de reanimare, spitale moderne, clinici ultra-dotate etc. este de numai 10% pentru nivelul de sănătate al populației. De exemplu, în SUA investițiile și sumele alocate sănătății diferă de la un stat la altul. În Florida aceste sume sunt de două ori mai mari decât în Portland, dar persoanele din Florida, care merg frecvent la medic dispunând de o asigurare de sănătate generoasă, trăiesc în medie mai puțin decât cele din Portland. Astfel sunt depistate mai multe boli, de timpuriu, fapt ce-l poate „termina” pe bietul om din Florida, care trebuie să înghită câteva kilograme de pilule în plus față de cel din Portland. De asemenea, în Germania se investesc anual în medie pe cap de locuitor circa 2300 euro, mult peste media altor țări dezvoltate, dar indicatorii specifici relevanți pentru sănătatea populației unei țări o situează în zona de mijloc a clasamentului mondial, iar speranța de viață la naștere este mai mică decât, de exemplu, în Japonia, care investește mult mai puțin.

     Mult mai grav este că medicina modernă ajunge atât de departe încât îl consideră pe un om sănătos ca pe o persoană care nu a fost suficient consultată și diagnosticată, de aceea neavând încă nicio afecțiune. Au fost „inventate” programe de consult preventiv gratuite, primul consult fiind gratuit, iar pe celelalte le plătim însă. Începând cu vârsta de 30 de ani, fiecare dintre noi poartă „începutul unei boli”, dar nu înseamnă că aceste boli vor afecta vreodată starea de bine a persoanei respective. Majoritatea acestor afecțiuni progresează extrem de încet, fără simptome deranjante. Dar, fără scrupule, medicul îți găsește o afecțiune sau chiar se angajează să te opereze imediat, cu consecințe psihice devastatoare asupra pacientului. Până la urmă, pacientul „diagnosticat” de medic chiar se îmbolnăvește (prin simpatie?).

     Trei exemple:
  1. O modalitate la îndemână pentru a-i face pe oameni bolnavi cu de-a sila este modificarea valorilor de referință pentru analize (scandalul colesterolului este deja cunoscut) sau crearea unui nou catalog de boli și afecțiuni.
  2. Analizele clasice relevă că circa 21% dintre noi avem noduli tiroidieni. La o analiză cu ultrasunete însă, acest procent crește la 67%. Acești noduli sunt în general inofensivi, dar de multe ori sunt înlăturați prin operație, la îndemnul medicului, lucru care în 90% dintre cazuri complet inutil.
  3. În anii 70 rata natalității a scăzut drastic în SUA, medicii din maternități reacționând prin sporirea numărului de nașteri prin cezariană, pentru care încasau onorarii mai mari. Astfel, în scurt timp, nașterile prin cezariană s-au dublat, ajungând la 23%. Astăzi sunt recomandate cu prisosință și la noi, probabil din același motiv.
     Nu vreau să fiu înțeles greșit, că nu mai trebuie să mergem la medici sau nu mai este cazul să ne facem analize. Mi-aș dori din partea medicilor corectitudine și discernământ pe partea de diagnosticare și să respingă intențiile de manipulare financiară clare, pentru că pot aduce daune grave pacienților. În acest context, un rol primordial îl joacă Casele de Asigurări de Sănătate, „inventate” pentru ajutorarea tuturor, o mană cerească pentru corpul medical și industria farmaceutică. Fără acestea, probabil ne-am fi gândit de zece ori înainte de-a ne lăsa tăiați sau înainte de a plăti unele medicamente din propriul buzunar.


     În concluzie, medicina modernă susține că a reușit să mărească, în comparație cu anii trecuți, durata de viață a unei persoane bolnave. Cred că este doar o speculație puerilă, la prima vedere foarte credibilă. Statistic, durata de viață a unui bolnav se calculează din momentul depistării unei afecțiuni sau boli până în momentul în care bolnavul este răpus de aceasta. Acum medicina modernă depistează, printr-o diagnosticare măiastră, tot soiul de afecțiuni la 30 - 40 de ani pentru oameni care decedează, în mod normal, pe la 70 de ani. Ăsta este meritul medicinei că îl ține pe bolnav în viață încă 30 – 40 de ani, reușind să-i prelungească viața? O minciună gogonată, de fapt îl subordonează și îl chinuie după propriile canoane zeci de ani. Halal de medicina modernă!





17 mai 2016

ÎN CÂT TIMP SE DESCOMPUN LUCRURILE CE LE ARUNCĂM


      Expansiunea umană este evidentă și gunoaiele sau deșeurile pe care le aruncăm zilnic au început să ne sufoce. Ca un avertisment general, vă arăt în cât timp se descompun unele dintre cele mai folosite lucruri, care sunt aruncate de noi zilnic, săptămânal, lunar sau anual. În general, cifrele de mai jos sunt valorile medii pentru gunoaiele aruncate direct în natură, prin păduri, parcuri sau pe marginea drumurilor, fără a lua în calcul acțiunea unor animale, insecte sau alte elemente locale, precum și diverse fenomene atmosferice.

    2 SĂPTĂMÂNI

     Cotoare de mere. De obicei se descompun mai rapid, fiind atacate de diverse animale, cum ar fi șobolanii.

     1 LUNĂ

     Prosoape din hârtie, pungi din hârtie, șervețele, ziare etc. Hârtia igienică lăsată pe pământ se descompune mai greu dacă nu este supusă la intemperii.

     6 SĂPTĂMÂNI

     Cutii din carton subțire, pungi din hârtie mai groase, coji de banane. Se pot descompune mai greu dacă vremea este rece. Cojile de banane conțin celuloză, materialul din care este fabricat celofanul.

     2 - 3 LUNI

     Carton, ambalaje din carton, ambalaje ceruite din carton pentru lapte, sucuri și fructe. Timpul de descompunere variază foarte mult în funcție de grosimea cartonului.

    6 LUNI

     Haine și țesături din bumbac, cum ar fi tricouri, lenjerie intimă, ciorapi etc. Dintre toate textilele, bumbacul este cel mai biodegradabil. Bumbacul poate deveni un compost în condiții umede și calde.

     1 AN


     Îmbrăcăminte și țesături din lână, cum ar fi pulovere și șosete. Lâna este un produs natural, care atunci când se descompune eliberează în sol substanțele nutritive fără niciun prejudiciu pe termen lung asupra mediului.


   2 ANI

     Placaje din lemn, coji de portocală, mucuri de țigări. Unele cercetări indică faptul că mucurile de țigară s-au descompus în mai bine de un deceniu, dar există și metode de reciclare.

    PÂNĂ LA 5 ANI

     Îmbrăcăminte și țesături grele din lână, cum ar fi paltoane, pături sau covoare.

     ÎNTRE 10 ȘI 20 DE ANI

     Pungi din plastic. Multe pungi noi sunt concepute pentru a se descompune atunci când sunt expuse la lumina soarelui, deși majoritatea sunt fabricate din polietilenă de înaltă densitate. Câteva studii au sugerat că descompunerea lor poate dura, uneori, chiar aproape 1000 de ani.

     30 - 40 DE ANI

     Articole din nailon, cum ar fi colanți și fâșuri, covoare sintetice, scutece de unică folosință. În timp ce sunt extrem de convenabile și utile, scutecele de unică folosință sunt tratate cu mai multe substanțe chimice toxice: toluen, etilbenzen, xilen, dioxină și limonen. Unii cred că acestea se descompun în 500 de ani, în funcție de condiții.

     50 DE ANI

     Cutii de conserve, anvelope auto, pantofi pentru sport, cești de cafea, piele netratată chimic. Pielea tratată chimic, pielea mai groasă a pantofilor sau poșetelor, se descompune în aproximativ 80 de ani.

    75 - 80 DE ANI

     Pungi de chipsuri, cu folie de plastic metalizată în interior.

     100 DE ANI

     Suport cu șase inele de plastic pentru băuturi. Unii zic că se descompun după 450 de ani, dar sunt deosebit de periculoase pentru animale.

     CIRCA 200 DE ANI

     Cutii din aluminiu pentru băuturi. Se vehiculează și un timp de o jumătate de mileniu și, din nou, sunt un pericol pentru animalele mici, care se pot bloca în interior. Reciclarea aluminiului se poate face cu costuri de energie mai mici pentru cutiile reciclate (20) decât costul pentru producerea uneia noi.

     500 DE ANI

     Recipiente din plastic. Aceste produse petrochimice nu sunt biodegradabile pe deplin și substanțele chimice rămân în sol. Multe recipiente din plastic sunt fabricate din tereftalat de polietilenă (PET), care este aproape imposibil de a se descompune în oricare perioadă de timp rezonabilă.

     1 - 2 MILIOANE DE ANI

     Borcane din sticlă și sticle. Sticla este compusă în principal din siliciu, care este unul dintre mineralele cele mai stabile și de durată de pe Pământ. Sticla este casantă și cioburile afectează creaturile tentate să mănânce sau să lingă resturile de mâncare sau de băutură.

     PESTE 2 MILIOANE DE ANI

     Baterii și acumulatori. În timp ce carcasele metalice subțiri se descompun în cele din urmă, substanțele chimice toxice din interior, precum clorura de zinc, plumbul, mercurul și cadmiul, intră în sol. De ceea, bateriile ar trebui să fie reciclate decât să fie puse în coșul de gunoi.





10 mai 2016

RECIF DE CORALI ÎN APE TULBURI


     Cel mai nou recif de corali a fost descoperit la gura de vărsare a fluviului Amazon, cel mai mare fluviu din punct de vedere al suprafeței bazinului hidrografic (aproape 7 milioane de kilometri pătrați) și fluviul care deversează cea mai mare cantitate de apă dulce într-un ocean.

     Cercetătorii au fost uimiți când au găsit un sistem imens format din recife de corali, de aproximativ 9300 km pătrați, sub apele tulburi, pline de noroi. Bariera de corali are peste 950 de km în lungime, la adâncimi care variază de la aproximativ 30 de metri până la 120 de metri și se întinde pe zona continentală a apelor între Guyana Franceză și Brazilia. 


     Amazonul deversează o cantitate imensă de apă dulce care se amestecă cu apa sărată din Oceanul Atlantic, afectând o arie largă în ceea ce privește salinitatea, pH-ul, pătrunderea luminii și sedimentele depuse, condiții care de obicei nu sunt propice pentru dezvoltarea unui recif de corali. Până acum au existat puține dovezi de formare a coralilor în zone cu ape noroioase sau murdare, coralii cresc în general în ape limpezi, sărate și însorite din zonele tropicale, iar apele de la gura de vărsare a Amazonului sunt unele dintre cele mai tulburi ape din lume. Cu toate acestea, aici s-a format un recif de corali imens, neimaginat. Din punct de vedere al biodiversității, oceanografii îl consideră totuși „sărac” în comparație cu alte recife, adăpostind peste 60 de specii de bureți, 73 de specii de pești, dar și languste, stele de mare sau alte forme de viață specifice unui recif. 


    Însă reciful proaspăt descoperit se află în mare pericol, deoarece guvernul brazilian a vândut 80 de zone de explorare a petrolului și pentru foraj chiar la gura de vărsare a Amazonului și 20 dintre acestea sunt deja producătoare de țiței, probabil unele chiar deasupra recifului.

Sursa : Daily Mail