MEDICINA MODERNĂ NU INFLUENȚEAZĂ LONGEVITATEA

     Medicina modernă nu este nici pe departe atât de eficientă precum își închipuie majoritatea oamenilor. Un număr tot mai mare de servicii medicale și calitatea lor în continuă creștere nu influențează de fapt longevitatea populației sau durata de viață.

     Un rol foarte mare l-a jucat și îl joacă și în prezent îmbunătățirea permanentă a condițiilor generale de viață, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea. O serie de boli grave, precum holera, tifosul, tuberculoza, scarlatina sau meningita, au regresat la nivel mondial cu mult înainte ca factorii patogeni responsabili pentru aceste boli să fie identificați. Luând ca exemplu tuberculoza, 92% din factorii care au dus la eradicarea ei se datorează îmbunătățirii condițiilor de viață - apă curentă, canalizare, ferestre mai mari, luminoase și etanșe, sisteme eficiente de încălzire a locuințelor, în general îmbunătățirea igienei personale și doar 8 procente se pot atribui antibioticelor, susținea expertul englez Thomas McKeown. De asemenea, microbiologul francez Rene Dubos, un pionier în cercetarea antibioticelor, spunea că introducerea lenjeriei de bumbac, ușor de spălat, a geamurilor mari care permit intrarea unei cantități mari de lumină și creșterea calității și posibilităților igienice joacă un rol mult mai mare în diminuarea și eliminarea inflamațiilor de orice sorginte decât medicamentele și terapiile.

     Alți experți și medici de renume au „deconspirat” că aportului adus de medicina modernă - pastile, pilule, tehnologii performante, secții intensive sau de reanimare, spitale moderne, clinici ultra-dotate etc. este de numai 10% pentru nivelul de sănătate al populației. De exemplu, în SUA investițiile și sumele alocate sănătății diferă de la un stat la altul. În Florida aceste sume sunt de două ori mai mari decât în Portland, dar persoanele din Florida, care merg frecvent la medic dispunând de o asigurare de sănătate generoasă, trăiesc în medie mai puțin decât cele din Portland. Astfel sunt depistate mai multe boli, de timpuriu, fapt ce-l poate „termina” pe bietul om din Florida, care trebuie să înghită câteva kilograme de pilule în plus față de cel din Portland. De asemenea, în Germania se investesc anual în medie pe cap de locuitor circa 2300 euro, mult peste media altor țări dezvoltate, dar indicatorii specifici relevanți pentru sănătatea populației unei țări o situează în zona de mijloc a clasamentului mondial, iar speranța de viață la naștere este mai mică decât, de exemplu, în Japonia, care investește mult mai puțin.

     Mult mai grav este că medicina modernă ajunge atât de departe încât îl consideră pe un om sănătos ca pe o persoană care nu a fost suficient consultată și diagnosticată, de aceea neavând încă nicio afecțiune. Au fost „inventate” programe de consult preventiv gratuite, primul consult fiind gratuit, iar pe celelalte le plătim însă. Începând cu vârsta de 30 de ani, fiecare dintre noi poartă „începutul unei boli”, dar nu înseamnă că aceste boli vor afecta vreodată starea de bine a persoanei respective. Majoritatea acestor afecțiuni progresează extrem de încet, fără simptome deranjante. Dar, fără scrupule, medicul îți găsește o afecțiune sau chiar se angajează să te opereze imediat, cu consecințe psihice devastatoare asupra pacientului. Până la urmă, pacientul „diagnosticat” de medic chiar se îmbolnăvește (prin simpatie?).

     Trei exemple:

1. O modalitate la îndemână pentru a-i face pe oameni bolnavi cu de-a sila este modificarea valorilor de referință pentru analize (scandalul colesterolului este deja cunoscut) sau crearea unui nou catalog de boli și afecțiuni.
2. Analizele clasice relevă că circa 21% dintre noi avem noduli tiroidieni. La o analiză cu ultrasunete însă, acest procent crește la 67%. Acești noduli sunt în general inofensivi, dar de multe ori sunt înlăturați prin operație, la îndemnul medicului, lucru care în 90% dintre cazuri complet inutil.
3. În anii 70 rata natalității a scăzut drastic în SUA, medicii din maternități reacționând prin sporirea numărului de nașteri prin cezariană, pentru care încasau onorarii mai mari. Astfel, în scurt timp, nașterile prin cezariană s-au dublat, ajungând la 23%. Astăzi sunt recomandate cu prisosință și la noi, probabil din același motiv.

     Nu vreau să fiu înțeles greșit, că nu mai trebuie să mergem la medici sau nu mai este cazul să ne facem analize. Mi-aș dori din partea medicilor corectitudine și discernământ pe partea de diagnosticare și să respingă intențiile de manipulare financiară clare, pentru că pot aduce daune grave pacienților. În acest context, un rol primordial îl joacă Casele de Asigurări de Sănătate, „inventate” pentru ajutorarea tuturor, o mană cerească pentru corpul medical și industria farmaceutică. Fără acestea, probabil ne-am fi gândit de zece ori înainte de-a ne lăsa tăiați sau înainte de a plăti unele medicamente din propriul buzunar.

     În concluzie, medicina modernă susține că a reușit să mărească, în comparație cu anii trecuți, durata de viață a unei persoane bolnave. Cred că este doar o speculație puerilă, la prima vedere foarte credibilă. Statistic, durata de viață a unui bolnav se calculează din momentul depistării unei afecțiuni sau boli până în momentul în care bolnavul este răpus de aceasta. Acum medicina modernă depistează, printr-o diagnosticare măiastră, tot soiul de afecțiuni la 30 - 40 de ani pentru oameni care decedează, în mod normal, pe la 70 de ani. Ăsta este meritul medicinei că îl ține pe bolnav în viață încă 30 – 40 de ani, reușind să-i prelungească viața? O minciună gogonată, de fapt îl subordonează și îl chinuie după propriile canoane zeci de ani. Halal de medicina modernă!