PUBLICITATEA E MAI IMPORTANTĂ DECÂT SĂNĂTATEA

     Companiile producătoare de alimente nesănătoase cheltuiesc anual zeci de milioane pentru a-și promova produsele, iar campaniile guvernamentale care îndeamnă la o alimentație sănătoasă nu le pot concura. Astfel, publicitatea a devenit mai importantă decât sănătatea și de multe ori ținta comercianților de alimente nesănătoase este copilul. Cred că trebuie introduse restricții de publicitate la produsele alimentare nesănătoase, inclusiv interzicerea publicității la produse nesănătoase la adresa copiilor.

     Un exemplu elocvent în acest sens este Marea Britanie. În anul 2016 companiile producătoare de alimente nesănătoase au cheltuit de 27 de ori mai mult pe publicitate decât a făcut-o guvernul pe promovarea alimentației sănătoase. Dintr-o listă cu primele 100 de firme care au băgat cei mulți bani în publicitate anul trecut, 18 dintre ele sunt companii care produc alimente nesănătoase (în general comercializează dulciuri, chipsuri și băuturi cu zahăr). Publicitatea lor trecut peste valoarea de 143 de milioane de lire sterline, pe când campania guvernamentală „Change4Life” pentru promovarea unei alimentații sănătoase a beneficiat numai de 5,2 milioane de lire sterline (de 27 de ori mai puțin). Din grupul cele 18, trei firme se detașează net la cheltuielile de publicitate: Cadbury, Coca-Cola și Galaxy chocolate, în contextul în care cheltuielile totale de publicitate de pe întreaga piață de dulciuri din Marea Britanie au crescut cu 13% în 2016 față de 2015.

     Obesity Health Alliance - o asociație formată din peste 40 de organizații de caritate din domeniul sănătății - dorește ca Guvernul să limiteze expunerea copiilor la comercializarea produselor nesănătoase prin toate mijloacele de informare, inclusiv la televizor, înainte de ora 21:00. Un studiu efectuat de Cancer Research UK a constatat ce știa mai toată lumea: anunțurile publicitare, inclusiv dar mai ales la produse nesănătoase, provoacă „foame” copiilor și sunt tentați să le mănânce.

     Nu trebuie pierdut din vedere că această scurtă analiză de mai sus se referă numai câteva produse nesănătoase comercializate direct și nu ia în calcul niciunul dintre lanțurile de restaurante și takeaway-urile importante care cheltuiesc, de asemenea, milioane ca să ne încurajeze să mâncăm mai mult, inclusiv produse nesănătoase.

     Totodată, este important ce a spus și purtătorul de cuvânt al Food and Drinks Federation (Federația Alimentației și Băuturilor): „Marea Britanie are unele dintre cele mai stricte reglementări din lume în ceea ce privește publicitatea alimentelor bogate în grăsimi, sare și zahăr pentru a se asigura că toți copiii britanici sunt protejați corespunzător. Publicitatea permite brandurilor să comunice consumatorilor caracteristicile produselor și să dezvolte relații de încredere; este o libertate comercială esențială.”

VIITORUL COPIILOR SE TRAGE LA SORȚI

     Cine s-ar gândi că viitorul copiilor noștri dragi se poate trage la sorți? Ei bine, acest lucru se întâmplă în zilele noastre în Mongolia, unde creșterea explozivă a natalității a determinat o aglomerare inimaginabilă a grădinițelor din sistemul public de învățământ. Statul organizează un fel de „loterie” pentru accederea preșcolarilor la grădinițele statului, iar cei care n-au noroc se văd nevoiți să apeleze la școli private destul de costisitoare, bineînțeles dacă dispun de mijloace financiare.

     În capitala țării, Ulaanbaatar (în limba română Ulan Bator, înseamnă Viteazul roșu), unde sunt comasați aproape jumătate din locuitorii Mongoliei (puțin peste 3 milioane), locurile din grădinițele de stat sunt distribuite cu ajutorul hazardului, grație unui sistem de tragere la sorți online. Din cei 22.000 de copii care și-au încercat norocul anul acesta, doar 12.600 au fost în final acceptați în sistemul public de învățământ. Ceilalți trebuie să stea acasă sau se pot înscrie la școli private, care sunt greu accesibile pentru familiile cu venituri modeste sau cu mulți copii. Grădinițele publice din Ulaanbaatar au locuri pentru doar jumătate dintre cei 146.000 de copii cu vârste cuprinse între doi și cinci ani, potrivit Biroului municipal pentru educație, care explică situația prin lipsa de planificare pe termen lung.

     Totodată, sălile de clasă sunt în prezent arhipline, educatorii, învățătorii și profesorii sunt extrem de surmenați, iar resursele didactice sunt utilizate la nivelul peste maxim. În general, un educator de la grădiniță lucrează cu circa 60 de copii în fiecare clasă. Aglomerația din clase favorizează răspândirea microbilor și a gripei și afectează chiar viitorul copiilor. În aceste condiții, părinții bogați nu se mai obosesc să participe la tragerea la sorți și își înscriu copiii direct în sistemul de învățământ privat.

     Școlile primare din Mongolia nu fac obiectul unei trageri la sorți, deoarece Constituția țării garantează educația gratuită pentru toți copiii începând de la vârsta de șase ani. Dar ele sunt la fel de aglomerate ca și grădinițele, în clase fiind 40-50 de elevi. Municipalitatea din Ulaanbaatar construiește noi grădinițe și școli în cartierele mărginașe și defavorizate, dar cu fonduri limitate, astfel încât situația nu-și va găsi altă rezolvare în următorii ani.