TESTUL PRENATAL TREBUIE SĂ FIE OBLIGATORIU

     O societate sănătoasă înseamnă în primul rând oameni sănătoși. Condiția sine-qua-non pentru a fi sănătos este să te naști sănătos. Iar pentru a te naște sănătos viitoarea mamă ar trebui să facă testul prenatal, care ar trebui să devină obligatoriu în cel mai scurt timp.

     Acum mai bine de cincizeci de ani au apărut primele teste prenatale. Ele s-au concretizat în timp în câteva teste invazive de bază, cum ar fi amniocenteza, dar toate sunt riscante, cu o rată mare a pierderii sarcinii prin avort spontan. De 5-6 ani a apărut testul prenatal non-invaziv care implică doar recoltarea sângelui viitoarei mame, analizându-se ADN-ul fetal (numit și ADN liber fetal din sângele matern) pentru a depista riscul fătului la anumite tulburări genetice la nivel cromozomial. În prezent, testul prenatal non-invaziv analizează doar 3-4 dintre cele mai frecvente anomalii cromozomiale, cum ar fi sindromul Down, dar probabil este doar începutul.

     Cele mai multe boli genetice sunt nediscriminatorii, nu țin seama de rasă sau clasa socială. Accesul restricționat la testul prenatal amenință să transforme inegalitățile sociale existente și în inegalități biologice, pe termen lung. La nivel mondial, femeile în necunoștință de cauză, fără asigurări sociale sau prea sărace pentru a face testul pot naște copii cu diverse boli genetice. Repetarea în timp va răspândi aproape exponențial bolile genetice în rândul tuturor comunităților care nu fac sau nu-și permit testul prenatal. Pe de altă parte, pentru unii părinți, testele genetice prenatale sunt o alegere, dacă sistemul asigurărilor sociale le includ sau dacă își permit costurile. Dacă testul este pozitiv, părinții pot lua o decizie, extrem de grea, oricare ar fi, să păstreze copilul, asumându-ți conștient toate consecințele și greutățile ulterioare, putând chiar planifica nevoile viitoare ale copilului, sau să recurgă la un avort. Totuși, nu uitați că avortul este interzis de unele comunități culturale și religioase.

     În acest moment, avem instrumentele medicale pentru a reduce drastic și chiar a eradica bolile genetice. Singura modalitate reală de a preveni bolile genetice și ele să nu devină boli ale sărăciei este accesul nediscriminatoriu și obligatoriu la testul prenatal și la alte servicii medicale adiacente. Până la urmă toți oamenii ar trebui să aibă acces la servicii de asistență medicală și testele genetice trebuie să facă parte din ele.

CONDUSUL ÎMBĂTRÂNEȘTE CREIERUL

     Perioadele lungi petrecute la volan, cum ar fi condusul unui autovehicul mai mult de două ore pe zi, ar putea accelera îmbătrânirea creierului, au avertizat oamenii de știință în urma unui studiu recent. Mai mult, cercetătorii au observat și scăderea gradului de inteligență într-un timp relativ scurt, măsurat prin coeficientul de inteligență, IQ (Intelligence Quotient), ca formă de cuantificare a inteligenței umane, pentru cei care stau la volan mai mult de două ore zilnic.

     Notă: Inteligența este deseori confundată cu înțelepciunea, cunoașterea, capacitatea de memorare sau alte abilitați ale mintii umane. Această confuzie, dar și multitudinea de tipuri de inteligență, fac ca definiția inteligenței să fie puternic influențată de context. Coeficientul de inteligență (IQ) măsurabil prin teste se referă în mod special la capacitatea cognitivă a persoanei, la agilitatea mintală, la capacitatea și viteza de a înțelege, la ușurința de a face raționamente și deducții etc.

     Studiul a fost destul de amplu și de aceea poate fi considerat reprezentativ. S-a desfășurat pe o perioadă de 5 ani și la el au participat mai mult de o jumătate de milion de cetățeni din Marea Britanie cu vârste între 37 și 73 de ani. Dintre aceștia, aproximativ 93.000 de persoane au condus mai mult de două pe zi. Pentru acești subiecți, scorurile la testele IQ au scăzut vizibil pe parcursul studiului în comparație cu cei care au condus mai puțin sau cu cei pentru care condusul nu este o activitate zilnică. Iar cercetătorii explică rezultatele extrem de simplu: mintea umană este mult mai puțin activă în călătoriile lungi la volanul unei mașini, dar totodată condusul provoacă stres și oboseală, adică declin cognitiv.

     Studiile anterioare au relevat că perioadele lungi de inactivitate afectează în mod negativ puterea creierului și condusul unui vehicul în mod regulat pentru mai mult de două sau trei ore pe zi afectează negativ inima. Rezultate similare s-au probat și pentru cei care stau în fața televizorului mai mult de 2-3 ore zilnic.

Sursă: Mail Online