INTELIGENȚA SE POATE MĂSURA PRINTR-UN TEST ADN

     Oamenii de știință au demonstrat în premieră că inteligența poate fi evaluată printr-o simplă studiere a ADN-ului. Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh și de la Universitatea Harvard au realizat cel mai amplu studiu de până acum care a analizat baza genetică a inteligenței și au descoperit sute de gene noi care influențează capacitatea creierului și determină IQ-ul unei persoane. Ei au studiat datele genetice de la peste 240.000 de persoane și au identificat 538 de gene asociate cu inteligența.

     Pe lângă faptul că studiul nostru a identificat un număr mare de gene asociate cu inteligența, de asemenea, am putut estima inteligența, în cadrul unui alt grup, doar pe baza ADN-ului participanților, a declarat dr. David Hill, specialistul care a condus cercetarea. Totodată această cercetare, publicată în jurnalul Molecular Psychiatry, sugerează că oamenii inteligenți sunt mai înzestrați din punct de vedere biologic. Aceleași gene care influențează inteligența sunt asociate și cu alte procese biologice, cum ar fi durata vieții. Se știe că oamenii inteligenți trăiesc mai mult, dar până acum această asociere se baza doar pe cauze sociale, precum avantajele unei educații mai bune care conduc la obținerea unui loc de muncă mai bine plătit, care implică un nivel de trai mai bun, o viață mai sănătoasă și bineînțeles mai lungă. Cu alte cuvinte, studiul relevă că inteligența și sănătatea, respectiv speranța de viață, sunt strâns legate deoarece sunt influențate parțial de aceleași gene.

     Studii anterioare au sugerat că un anumit procent din coeficientul de inteligență este moștenit, iar restul este dobândit prin educație și relații sociale. Alte estimări au fost rezultatul cercetărilor efectuate pe gemeni identici cu același ADN și au tras concluzia că orice diferențe de IQ dintre aceștia trebuie să fie genetice. Dar până acum nimeni nu luase în calcul aceste gene ale inteligenței. Descoperirea lor ar putea, printr-un test ADN, măsura gradul de inteligență al strămoșilor, ajuta medicii să diagnosticheze declinul funcției cognitive sau permite copiilor cu aptitudini înnăscute să primească o educație specifică, personalizată, pentru a le dezvolta și mai mult inteligența.

CONDUSUL ÎMBĂTRÂNEȘTE CREIERUL

     Perioadele lungi petrecute la volan, cum ar fi condusul unui autovehicul mai mult de două ore pe zi, ar putea accelera îmbătrânirea creierului, au avertizat oamenii de știință în urma unui studiu recent. Mai mult, cercetătorii au observat și scăderea gradului de inteligență într-un timp relativ scurt, măsurat prin coeficientul de inteligență, IQ (Intelligence Quotient), ca formă de cuantificare a inteligenței umane, pentru cei care stau la volan mai mult de două ore zilnic.

     Notă: Inteligența este deseori confundată cu înțelepciunea, cunoașterea, capacitatea de memorare sau alte abilitați ale mintii umane. Această confuzie, dar și multitudinea de tipuri de inteligență, fac ca definiția inteligenței să fie puternic influențată de context. Coeficientul de inteligență (IQ) măsurabil prin teste se referă în mod special la capacitatea cognitivă a persoanei, la agilitatea mintală, la capacitatea și viteza de a înțelege, la ușurința de a face raționamente și deducții etc.

     Studiul a fost destul de amplu și de aceea poate fi considerat reprezentativ. S-a desfășurat pe o perioadă de 5 ani și la el au participat mai mult de o jumătate de milion de cetățeni din Marea Britanie cu vârste între 37 și 73 de ani. Dintre aceștia, aproximativ 93.000 de persoane au condus mai mult de două pe zi. Pentru acești subiecți, scorurile la testele IQ au scăzut vizibil pe parcursul studiului în comparație cu cei care au condus mai puțin sau cu cei pentru care condusul nu este o activitate zilnică. Iar cercetătorii explică rezultatele extrem de simplu: mintea umană este mult mai puțin activă în călătoriile lungi la volanul unei mașini, dar totodată condusul provoacă stres și oboseală, adică declin cognitiv.

     Studiile anterioare au relevat că perioadele lungi de inactivitate afectează în mod negativ puterea creierului și condusul unui vehicul în mod regulat pentru mai mult de două sau trei ore pe zi afectează negativ inima. Rezultate similare s-au probat și pentru cei care stau în fața televizorului mai mult de 2-3 ore zilnic.

Sursă: Mail Online