INTELIGENȚA SE POATE MĂSURA PRINTR-UN TEST ADN

     Oamenii de știință au demonstrat în premieră că inteligența poate fi evaluată printr-o simplă studiere a ADN-ului. Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh și de la Universitatea Harvard au realizat cel mai amplu studiu de până acum care a analizat baza genetică a inteligenței și au descoperit sute de gene noi care influențează capacitatea creierului și determină IQ-ul unei persoane. Ei au studiat datele genetice de la peste 240.000 de persoane și au identificat 538 de gene asociate cu inteligența.

     Pe lângă faptul că studiul nostru a identificat un număr mare de gene asociate cu inteligența, de asemenea, am putut estima inteligența, în cadrul unui alt grup, doar pe baza ADN-ului participanților, a declarat dr. David Hill, specialistul care a condus cercetarea. Totodată această cercetare, publicată în jurnalul Molecular Psychiatry, sugerează că oamenii inteligenți sunt mai înzestrați din punct de vedere biologic. Aceleași gene care influențează inteligența sunt asociate și cu alte procese biologice, cum ar fi durata vieții. Se știe că oamenii inteligenți trăiesc mai mult, dar până acum această asociere se baza doar pe cauze sociale, precum avantajele unei educații mai bune care conduc la obținerea unui loc de muncă mai bine plătit, care implică un nivel de trai mai bun, o viață mai sănătoasă și bineînțeles mai lungă. Cu alte cuvinte, studiul relevă că inteligența și sănătatea, respectiv speranța de viață, sunt strâns legate deoarece sunt influențate parțial de aceleași gene.

     Studii anterioare au sugerat că un anumit procent din coeficientul de inteligență este moștenit, iar restul este dobândit prin educație și relații sociale. Alte estimări au fost rezultatul cercetărilor efectuate pe gemeni identici cu același ADN și au tras concluzia că orice diferențe de IQ dintre aceștia trebuie să fie genetice. Dar până acum nimeni nu luase în calcul aceste gene ale inteligenței. Descoperirea lor ar putea, printr-un test ADN, măsura gradul de inteligență al strămoșilor, ajuta medicii să diagnosticheze declinul funcției cognitive sau permite copiilor cu aptitudini înnăscute să primească o educație specifică, personalizată, pentru a le dezvolta și mai mult inteligența.

INTERNETUL INHIBĂ CREIERUL

    

     Internetul inhibă creierul și gândirea - este concluzia unui studiu internațional realizat de Kaspersky Labs, la care au participat peste 6.000 de oameni cu vârstă de peste 16 ani. O mare parte dintre ei se bazează pe Internet pentru a căuta răspunsuri, dar, de asemenea, uită rapid, extrem de ușor, informațiile pe care le-au găsit on-line.

     Problema dependenței de Internet, atât în ​​rândul adulților cât și în rândul copiilor, este mai demult recunoscută. Există temeri în ultimii ani pentru declanșarea amneziei sau demenței digitale, prin deteriorarea abilitaților cognitive (care aparțin cunoașterii, referitoare la capacitățile și mecanismele învățării și accederii la cunoștințe). Iar studiul celor de la Kaspersky confirmă această tendință.

     36% din cei chestionați au recunoscut că, înainte de a încerca să-și amintească un răspuns, caută informații cu ajutorul motoarelor de căutare de pe Internet, procentul ridicându-se la 40% pentru cei cu vârsta de peste 45 de ani. Acești utilizatori pun la îndoială acuratețea memoriei lor, fiind nerăbdători pentru a obține răspunsul corect cât mai repede. În mod similar, 24% au spus că au uitat răspunsul găsit on-line după ce l-au folosit, procentul ajungând la 27% în rândul celor de peste 45 de ani, iar 12% consideră că informația va fi mereu acolo, undeva, și nu are sens s-o memoreze.

     Internetul a creat generații care se cred mai inteligente decât sunt în realitate. Dependența tot mai mare de motoarele de căutare afectează propria percepție despre ceea ce știm de fapt și ce putem găsi on-line. Astfel, Internetul, ca o sursă externă puternică, devine mai ușor de confundat cu propriile cunoștințe. De asemenea, după efectuarea unei căutări pe Internet, mulți oameni cred că creierul lor este mai activ decât al celorlalți.

     Practic, Internetul a devenit o parte din propriul set de instrumente cognitive și din ce în ce mai mulți oameni se mulțumesc să se bazeze pe memoria lui decât pe cea proprie, biologică.

Sursa : Daily Mail