AMENDĂ PENTRU FOLOSIREA TELEFONULUI LA TRAVERSAREA STRĂZII

     Telefoanele mobile fac parte din viața noastră, fiind utile și indispensabile, dar reprezintă și o amenințate pentru siguranța publică și personală, fără a lua în calcul radiațiile emise. În ultimul timp tot mai mulți utilizatori folosesc funcțiile telefoanelor în timp ce merg pe jos, inclusiv când traversează strada. În acest context, o amendă pentru folosirea telefonului aplicată pietonilor care traversează strada este percepută de unii ca o datorie publică care ar reduce accidentele soldate cu răniri sau morți.

     Cu toate că au mai existat propuneri și în alte părți, Honolulu (capitala statului american Hawaii) va fi primul oraș în care pietonii care își folosesc telefonul mobil în timpul traversării străzii vor primi o amendă de 15 $. Măsura va intra în vigoare în octombrie a.c. și cuprinde amenzi sporite, până la 99 $, pentru cei care recidivează. O amendă pentru folosirea telefonului de către pietoni ar putea fi privită ca un fel de extensie la contravențiile aplicate în majoritatea țărilor pentru folosirea telefonului mobil, fără dispozitive hand-free, în timpul conducerii unui autovehicul.

     Mai multe studii realizate în marile orașe ale lumii au arătat că aproape că aproape o treime dintre pietoni folosesc un telefon mobil în timp ce traversează străzile. Totodată, persoanele care folosesc telefonul în mers sunt distrase, merg mai încet, schimbă direcțiile mai frecvent și nu recunosc persoanele din jur, fiind expuse la un risc mult mai mare de accidente. Utilizarea telefonului mobil în timpul mersului pe jos compromite mai multe abilități cognitive, inclusiv procesele de atenție, vizual și percepției fonice, de prelucrare a informațiilor, de luare a deciziilor etc. 

     În mai multe orașe din lume există benzi personalizate de mers pe jos pentru persoanele care folosesc telefoanele mobile, ținând pietonii neatenți în afara oricărui pericol. Dar și această metodă a fost criticată pentru că abordează indirect fenomenul și nu rezolvă direct problema de bază: distragerea atenției.

     Dependența de telefonul inteligent și de internet este un fenomen real, care nu mai poate fi contestat. Dar, totodată, există o linie subțire care le transformă din instrumente foarte utile într-o amenințare reală. Poate că intervențiile legislative sunt calea pentru rezolvarea acestei obsesii tehnologice, pentru că nimeni n-ar trebui să considere că un apel, un mesaj text, o partajare sau un email sunt mai importante decât viața.

Sursă: The Telegraph

INTERNETUL INHIBĂ CREIERUL

    

     Internetul inhibă creierul și gândirea - este concluzia unui studiu internațional realizat de Kaspersky Labs, la care au participat peste 6.000 de oameni cu vârstă de peste 16 ani. O mare parte dintre ei se bazează pe Internet pentru a căuta răspunsuri, dar, de asemenea, uită rapid, extrem de ușor, informațiile pe care le-au găsit on-line.

     Problema dependenței de Internet, atât în ​​rândul adulților cât și în rândul copiilor, este mai demult recunoscută. Există temeri în ultimii ani pentru declanșarea amneziei sau demenței digitale, prin deteriorarea abilitaților cognitive (care aparțin cunoașterii, referitoare la capacitățile și mecanismele învățării și accederii la cunoștințe). Iar studiul celor de la Kaspersky confirmă această tendință.

     36% din cei chestionați au recunoscut că, înainte de a încerca să-și amintească un răspuns, caută informații cu ajutorul motoarelor de căutare de pe Internet, procentul ridicându-se la 40% pentru cei cu vârsta de peste 45 de ani. Acești utilizatori pun la îndoială acuratețea memoriei lor, fiind nerăbdători pentru a obține răspunsul corect cât mai repede. În mod similar, 24% au spus că au uitat răspunsul găsit on-line după ce l-au folosit, procentul ajungând la 27% în rândul celor de peste 45 de ani, iar 12% consideră că informația va fi mereu acolo, undeva, și nu are sens s-o memoreze.

     Internetul a creat generații care se cred mai inteligente decât sunt în realitate. Dependența tot mai mare de motoarele de căutare afectează propria percepție despre ceea ce știm de fapt și ce putem găsi on-line. Astfel, Internetul, ca o sursă externă puternică, devine mai ușor de confundat cu propriile cunoștințe. De asemenea, după efectuarea unei căutări pe Internet, mulți oameni cred că creierul lor este mai activ decât al celorlalți.

     Practic, Internetul a devenit o parte din propriul set de instrumente cognitive și din ce în ce mai mulți oameni se mulțumesc să se bazeze pe memoria lui decât pe cea proprie, biologică.

Sursa : Daily Mail

LUMINA ALBASTRĂ

     Lumina albastră a primit o reputație proastă în ultima vreme, mai ales pentru rolul său în perturbarea somnului. Smartphone-urile și alte dispozitive folosite înainte de culcare pot provoca nopți agitate pentru că lumina lor poate duce la suprimarea melatoninei.

     Observație: Melatonina este un hormon produs de glanda pineală, care este situată între cele două emisfere ale creierului. Glanda produce o cantitate mare de melatonină până la pubertate, când nivelul producției începe să scadă. Organismul produce melatonină mai ales noaptea (câteva cercetări recente au arătat că ea secretă cantitatea necesară de melatonină doar în condiții de beznă totală). Melatonina are un rol important în reglarea "ceasului biologic" al fiecărei persoane.

     Dar există unele semnale pozitive, potrivit unui studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea Mid Sweden (Mittuniversitetet) din Suedia. Ei au stabilit că, dacă lumina albastră este folosită la momentul potrivit crește alerta creierului. S-au comparat efectele cafeinei și a luminii albastre asupra creierului, ambele având un un efect pozitiv. Interesant, persoanele expuse la lumină albastră s-au comportat mult mai bine la testele asupra funcției cerebrale, care au inclus și teste de distragere a atenției, pe când utilizatorii de cafeină le-au efectuat cu rezultate mai slabe.

     Concluzia este următoarea: "Lumina albastră și cafeina au demonstrat efecte distincte asupra funcției psihomotorii" și “Lumina albastră poate îmbunătăți abilitățile cognitive, cum ar fi memoria, vigilența și timpul de reacție”. Cafeina are efect abia după câteva ore, dar expunerea la lumină albastră, produce modificări și îmbunătățiri în funcționarea creierului după doar 50 de secunde de la expunere. Astfel, am putea înlocui o ceașcă de cafea cu o scurtă expunere la lumină albastră sau expunerea ar putea fi cheia unei revitalizări rapide și a bunei dispoziții.

     Studii și teste anterioare au arătat că deși lumina albastră este inofensivă pentru țesutul uman, are puterea suficientă pentru a declanșa efecte biologice puternice în organism, putând fi folosită pentru o serie de tratamente medicale. De exemplu, expunerea de doar două minute la lumina albastră a lămpilor folosite pentru albirea dinților a fost suficientă pentru a ucide bacteriile din salivă, asociate cu o respirație urât mirositoare și chiar pentru prevenirea cariilor.

Sursa : Internet

______________________________________________________________________________________________________

      Cu un click, citiți neapărat și :

• 5 invenții utile
• Soluții neobisnuite
• Benzina sintetică
• Inovații la lucruri obișnuite
• Invenții japoneze - continuare
• Afaceri neconvenționale
• Surse de energie neobișnuite
• Energie pulverizabilă
• Saltea pentru îmbrățișări
• Bec plat

______________________________________________________________________________________________________

                                                                                            By Dan Caragea; Constanța, România