E MAI BINE SĂ NU-ȚI FACI PATUL

     

     E mai bine să nu-ți faci patul? Desigur că mamele, consoartele, femeile în general, ar caracteriza acest lucru printr-o lipsă de bună creștere. Dar există un motiv științific care demonstrează că e mai bine să nu-ți faci patul de dimineață, când marea majoritate dintre noi nu au nici un chef de o astfel de caznă.

     Mai multe studii realizate separat, în diverse locuri, au ajuns la concluzia că un pat nefăcut este mai puțin “apetisant” pentru acarieni, care nu pot să supraviețuiască într-un mediul cald și uscat, cum ar fi cel al cearșafurilor și pernelor mototolite din pat. Lăsând un pat nefăcut în timpul zilei, se elimină umezeala din cearșafuri, perne și saltea, o foarte mare parte dintre acarieni sucombând. Pe un pat obișnuit își fac casă în jur de 1,5 milioane de acarieni. Reducându-le condițiile de umiditate, care există într-un pat aranjat, îi decimăm pe capete.

     Notă: Acarienii, care fac parte din familia arahnidelor (păianjenilor) sunt foarte, foarte mici, minusculi. Există mai mult de 50.000 de specii de acarieni, care sunt atrași de locuri umede, cu multă materie organică (piele, praf, sebum, etc). Unii dintre ei pot provoca alergii la oameni și animale. Cel mai des, acarienii se găsesc în paturi, perne, canapele, fotolii, pături, cuverturi și în alte locuri din dormitor unde se poate aduna praf și umiditate. De asemenea, covoarele, saltelele, perdele, draperiile groase, animalele de pluș și camerele umede și pline de praf sunt locuri ideale pentru dezvoltarea acarienilor.

     Dacă urâți să vă faceți patul, știința este acum de partea voastră. Până la urmă, un pat nefăcut în dormitoare, departe de privirile unor eventual oaspeți, nu este chiar un motiv de rușine în intimitatea unei case și a unei familii. Iar adăugarea zilnică a unor diverse accesorii peste cuverturi, cum ar fi pernuțe decorative, chiar nu servește la nimic într-un dormitor.

PARAZIȚI PE FAȚĂ

     Un nou studiu, mai amănunțit, a constatat că acarieni, invizibili cu ochiul liber, se găsesc în proporție de 100% pe fețele oamenilor. Tenul uman găzduiește două specii de acarieni (demodex folliculorum și demodex brevis), care sunt specii rude.

     Notă :

• Demodex folliculorum este o specie parazită de acarieni, cei mai răspândiți paraziți ai pielii feței omului, localizându-se la nivelul foliculilor piloși (părului). Ei se găsesc în număr mai mare în regiunea nasului, obrajilor și frunții. Fiecare folicul poate avea o colonie de circa 10 indivizi. Adulți au doar între 0,3 mm și 0,4 mm lungime, un corp semi-transparent, alungit, cu patru perechi de picioare scurte, articulate și anexate de prima parte a corpului. Corpul este acoperit cu solzi care facilitează agățatul și săpatul în piele. Aparatul excretor aproape că lipsește, deoarece metabolismul intern este foarte eficient și nu produce reziduuri. Acarienii se mișcă pe suprafața pielii cu o viteză de aproximativ 8-16 cm/oră, fiind activi, în special, noaptea.
• Demodex brevis este cea de-a doua specie de acarieni ai feței, asemănătoare cu demodex folliculorum, cu diferența că se găsesc, de obicei, în glandele sebacee.

     În condiții normale, acești acarieni nu sunt dăunători și sunt considerați comensuali (comensualismul este o formă de relații între două plante sau două animale, în care unul folosește resturile de hrană ale celuilalt; în cazul de față, acarienii obțin beneficii de pe urma oamenilor, dar nu produc nici un rău gazdei).

     În testele efectuate, toți cei cu vârsta de peste 18 ani au avut acarieni demodex. Oamenii de știință nu știu cum acarienii se răspândesc printre oameni. O teorie susține că sunt transmiși de la mama la copil în timpul alăptării. Tinerii sunt mult mai puțin susceptibili să-i aibă, în aceiași măsură ca adulții, în timp ce, un alt studiu, i-a depistat pe toate cadavrele.

     Acești acarieni trăiesc probabil cu noi de o lungă perioadă de timp. Una dintre cele mai interesante și nerezolvate probleme față de acarieni este modul în care oamenii au dobândit aceste mici bestii. Este posibil ca acest model de sistem de co-evoluție să fi evoluat separat la fiecare specie de mamifere. Ceea ce se cunoaște azi este că acarienii din Asia sunt genetic distincți de acarienii din America și acarienii populațiilor asiatice și europene sunt identici din punct de vedere genetic, chiar dacă cele două populații s-au separat în urmă cu peste 40.000 de ani.

     Pentru final, un scurt video, edificator: