Se afișează postările cu eticheta cetățeni străini. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cetățeni străini. Afișați toate postările

4 octombrie 2014

EXAMEN PENTRU CETĂȚENIA ROMÂNĂ

     Cetățenia, inclusiv română, este definită drept condiția juridică de cetățean sau calitatea (dreptul) de a fi cetățean a unui stat. Iar cetățeanul este o persoană care se bucură de drepturi civile și politice și care are anumite obligații față de acel stat, lăsând deoparte termenul de adresare pentru o persoană al cărei nume nu-l cunoaștem.

     Cetățenii străini care vor să devină cetățeni români trebuie să răspundă la mai multe întrebări, în cadrul unui interviu. Întrebările pentru viitorii cetățeni români trebuie să aibă la bază Constituția, geografia și istoria României, noțiuni elementare de cultură și de civilizație românească, care, în mod normal, ar trebui să le asigure integrarea în viața socială. Ceea ce nu știm noi, actualii cetățeni români, este că examenul candidaților nu se bazează pe un anumit punctaj, candidații fiind declarați admiși sau respinși de către Comisia pentru Cetățenie, care apreciază cunoștințele solicitanților în ansamblu, printr-o raportarea diferențiată la posibilitățile intelectuale şi în funcție de gradul de educație al fiecăruia, fără discriminare(?), nefiind stabilit un număr fix de întrebări la care aceștia trebuie să răspundă corect (!).

     Dacă din frazele de mai sus ați recunoscut România, ca mod de abordare a politicii sale generale, nu rămâne decât să râdeți la următoarele răspunsuri date de candidații pentru cetățenia română, publicate de revista Tango, acum doi ani. Sursa nu poate fi verificată, dar având în vedere condițiile drastice de examinare, nediscriminatorii, sigur sunt printre noi.

- Știți cine este președintele României?
- Da, domnul Troian Băsculescu.      
                                                        
- Cine a fost Ștefan cel Mare?
- A fost un președinte român care a reușit să bage România în NATO.

- Ce știți despre relieful României?
- Este un relief bun, unde din păcate există și infractori.

- Cine are drept de vot în România?
- Cine zice Guvernul.

- Ce vă place dumneavoastră cel mai mult în România?
- Faptul că e deschisă până târziu, aici e o viața care noi n-am avut-o.

- Aveți prieteni români?
- Am, dar nu mai am, ei au furat de la mine niște afaceri. Dar nu supărat, nu sunt, nu supărat, Dumnizeu are griji.

- Știți care este religia majoritară în România?
- Este creștini din aceia care nu stau pe scaun în biserică.

- Aveți un loc de muncă în România?
- Nu am loc căci este foarte aglomerat, mai ales dimineața și seara.

- Ce apreciați la poporul român?
- Căci îi place negrii mai mult decât țiganii, deși țiganii sunt nu așa de negri.

- Vă place muzica românească?
- Da, mie îmi place foarte mult, pentru că cântă despre lucruri fără război şi Fuego și Pepe sunt niște un fel de simbol etnic.

- Cunoașteți vreun sportiv român?
- Nu cunosc pe nimeni, dar îi știu pe toți, unii sunt Civu, Haghi, Ghicu, Nadia, Ducadal, Curnicova şi Becali.

- Care e cea mai importantă calitate a cetățeanului român?
- Calitatea întâi.

- Aveți familie?
- Am, dar nu este familia mea, este familia lui prietenul meu.

- Pe o scară de la 1 la 10, la ce nivel credeți că vă aflați cu limba română?
- Nu am scară acasă, locuiesc la un bloc.

- Ce impresie aveți despre istoria României?
- E foarte frumoasă pentru că are culori strălucite pe copertă.

- Cu ce vă ocupați aici, în România?
- Eu nu sunt ocupat cam niciodată.

     Totuși, ca să nu credeți că examenul acesta este o bagatelă pentru cei care nu “dau din urechi”, sunt și întrebări serioase, așa cum le-a precizat Gandul.Info, anul acesta.
  • Ce se înțelege prin libertatea conștiinței?; RĂSPUNS: libertatea gândirii și a opiniilor, libertatea ideilor proprii, precum și libertatea religiei.
  • Cine are dreptul de a fi ales în funcții publice?; RĂSPUNS: toți cetățenii români majori (bărbați sau femei) cu domiciliul în țară.
  • Ce este Consiliul Suprem de Apărare a Ţării?; RĂSPUNS: este instituția care organizează și coordonează activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară, precum și la acțiuni de menținere sau de restabilire a păcii.
  • Cine numește judecătorii Curții Constituționale?; RĂSPUNS: Curtea Constituțională este alcătuită din 9 judecători numiți după cum urmează: 3 dintre judecători sunt numiți de Camera Deputaților, 3 sunt numiți de Senat și 3 de Președintele României.
  • Care este rolul Ministerului Public?; RĂSPUNS: reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept drepturile și libertățile cetățenilor.
  • Când a fost adoptată prima Constituție a României?; RĂSPUNS: a fost adoptată în anul 1866, în timpul domniei principelui Carol de Hohenzollern (regele Carol I), care i-a succedat la conducerea țării lui Alexandru Ioan Cuza. Prima Constituție a României a avut ca model legea fundamentală a Belgiei.
  • Ce lungime are litoralul românesc?; RĂSPUNS: 245 de km.
  • Cine elaborează proiectul bugetului?; RĂSPUNS: Guvernul, dar trebuie aprobat de Parlament.
  • Din ce categorie de limbi face parte limba română?; RĂSPUNS: Limba română este o limbă romanică, din grupul italic al familiei de limbi indo-europene, prezentând multe similarități cu limbile franceză, italiană, spaniolă, portugheză, catalană și reto-romană.
  • Cum se numea zeul suprem al dacilor?; RĂSPUNS: Zalmoxis.
     Referitor la ultimele 10 întrebări, ați promovat interviul pentru obținerea cetățeniei române?


29 martie 2013

CETĂȚENI STRĂINI ÎN U.E.

     La 1 ianuarie 2012, în statele Uniunii Europene (UE-27) trăiau 20,7 milioane de străini (persoane cu reședință într-un stat membru, având cetățenia unui stat din afara UE-27), cifra reprezentând 4,1% din populația UE-27. În plus, la aceiași dată, trăiau în statele Uniunii și 13,6 milioane de persoane cu cetățenia unui alt stat membru.

     În termeni absoluți, cel mai mare număr de străini care trăiau în UE la 1 ianuarie 2012 se găseau în Germania (7,4 milioane de persoane), Spania (5,5 milioane), Italia (4,8 milioane), Marea Britanie (4,8 milioane) și Franța (3,8 milioane). Non-resortisanții din aceste cinci state reprezintă 77,1% din numărul total de străini care trăiesc în UE-27, în timp ce populația acelorași cinci state membre reprezintă 62,9% din populația totala a UE. În termeni relativi, statul membru din UE-27 cu cea mai mare pondere de străini a fost Luxemburg, cu un procent de 43,8% din totalul populației. Un procent ridicat de cetățeni străini (10% sau mai mult din populație) a fost, de asemenea, înregistrat în Cipru, Letonia, Estonia, Spania, Austria și Belgia.

Ponderea străinilor în populația rezidentă, la 1 ianuarie 2012, (%)
Ponderea străinilor

     În majoritatea statelor membre ale UE, cetățenii străini sunt cetățeni din afara spațiului comunitar. Acest lucru nu este valabil pentru Luxemburg, Irlanda, Belgia, Slovacia, Cipru și Ungaria. În cazul Letoniei și Estoniei, proporția cetățenilor din țările non-UE este deosebit de mare, datorită numărului mare de persoane, mai ales din fostele republici sovietice, care sunt permanent rezidente în aceste țări, dar nu au dobândit cetățenie.

     Iată cu se prezintă situația cetățenilor străini care trăiesc în UE, în funcție de continentele de unde provin: cea mai mare parte (38,5%) sunt cetățeni ai unei țări europene (bineînțeles, din afara UE-27) - 7,9 milioane. Dintre aceștia, mai mult de jumătate erau cetățeni din Turcia, Albania sau Ucraina. Grupul următor este din Africa (24,5%), urmată de Asia (22,0%), America (14,2%) și Oceania (0,8%). Mai mult de jumătate dintre cetățenii țărilor africane care trăiesc în UE sunt din Africa de Nord, frecvent din Maroc sau Algeria. Mulți cetățeni din Asia care trăiesc în UE, au venit din sudul și estul Asiei, în special din India sau China. Cetățenii din Ecuador și Statele Unite ale Americii sunt majoritarii grupului de cetățeni din America care trăiesc în UE.

Cetățenii din țările non-UE cu reședința în UE-27 în funcție de continentul de origine, la 1 ianuarie 2012, (%)
cetățeni străini care trăiesc în UE, în funcție de continente

     Structura cetățeniei populației străine care trăiește în UE variază considerabil între statele membre. Aceasta este influențată de factori, cum ar fi migrația forței de muncă, legăturile istorice dintre țările de origine și de destinație, precum și rețelele stabilite în țările de destinație. Românii, ca cetățeni UE și turcii, ca cetățeni non-UE, constituie cele mai mari grupuri de cetățeni care trăiau în UE-27 în 2012, respectiv peste 2,3 milioane de cetățeni (7,0%) din fiecare dintre aceste țări. Al treilea grup ca mărime este populația marocană (1,9 milioane de persoane, respectiv 5,6%)  Românii sunt grupul cu creșterea cea mai semnificativă față de anul 2001, numărul lor crescând de aproape opt ori: de la 0,3 milioane în 2001 la 2,4 milioane în 2012.

Principalele țări de origine ale străinilor în UE-27, la 1 ianuarie 2012 (milioane)
Principalele țări de origine ale străinilor

     O analiză a structurii pe vârste a populației arată că, pentru UE-27 în ansamblu, populația străină este mai tânără decât populația națională. În 2012, vârsta medie a populației naționale în UE-27 a fost de 41,9 ani, în timp ce vârsta medie a străinilor care trăiesc în UE a fost 34,7 ani.

Structura pe vârste a populației naționale și străine
Structura pe vârste a populației naționale și străine

Numărul persoanelor (în mii) care au dobândit cetățenia unui stat membru al UE, perioada 2001-2011
Numărul persoanelor care au dobândit cetățenia unui stat membru al UE, perioada 2001-2011, (mii)

Numărul persoanelor (în mii) care au dobândit cetățenia țărilor din UE-27, perioada 2001-2011
Numărul persoanelor care au dobândit cetățenia țărilor din UE-27, perioada 2001-2011

     Aceste datele au fost extrase dintr-un raport statistic publicat de Eurostat în data de 26.03.2013.
By Dan Caragea; Constanța, România