Se afișează postările cu eticheta statistică UE. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta statistică UE. Afișați toate postările

6 martie 2018

LIPSURI MATERIALE ȘI SOCIALE ÎN UE


     În anul 2016 (pentru anul trecut datele nu sunt încă disponibile), 16% din populația Uniunii Europene, adică aproximativ 75 de milioane de persoane, a suferit de lipsuri materiale și sociale. Cea mai mare rată de lipsuri materiale și sociale, pentru circa jumătate din populație, a fost înregistrată în România (50%) și Bulgaria (48%), urmate de țările în care este afectată una din trei persoane: Grecia (36%), Ungaria (32%) și Lituania (29%). La polul opus, statele membre nordice și Luxemburg au raportat cele mai mică rată de lipsuri materiale și sociale: 3% în Suedia, 4% în Finlanda, 5% în Luxemburg și 6% în Danemarca.


   Ce înseamnă lipsuri materiale și sociale? Persoanele din țările UE, ca procent, care nu și-au putut permite cel puțin cinci din elementele din această listă:
  • se confruntă cu cheltuieli neprevăzute;
  • nu-și permit o săptămână de vacanță pe an în afara localității de domiciliu;
  • nu-și pot plăti obligațiile financiare la scadență (ipotecă, chirie, facturi la utilități, rate etc.);
  • nu-și permit o masă cu carne (porc, vită, pui sau pește) sau echivalentul ei vegetarian o dată la două zile;
  • nu-și pot încălzi locuința în mod adecvat;
  • nu au o mașină pentru uz personal;
  • nu-și pot înlocui mobila uzată;
  • nu-și permit să cumpere haine noi;
  • nu au două perechi de încălțăminte adecvată pentru sezonul cald și rece;
  • nu cheltuiesc o sumă mică de bani pentru propria persoană în fiecare săptămână (n-au „bani de buzunar”);
  • nu desfășoară activități de agrement regulate;
  • nu ies împreună cu prietenii/familia la o masă/băutură cel puțin o dată pe lună;
  • nu au o conexiune la internet.
     În toate statele membre ale UE, rata de lipsuri materiale și sociale este mai ridicată în rândul persoanelor cu nivel de educație scăzut, procentul fiind 25% (una din 4 persoane), în timp ce rata scade la 14% (una din 7 persoane) pentru persoanele cu studii medii și la 5% (una din 20 de persoane) în rândul persoanelor cu studii superioare.

     După ce vede această statistică și a aflat de creșterea salariilor în România cu 25% pentru toți angajații, cineva din exterior ar spune sincer că Guvernul nostru chiar se preocupă să ne facă viața mai bună. Dar numai noi știm că ni s-a dat o gogoașă mare, umflată, cu care am crezut că ne săturăm, dar când am băgat-o în gură s-a topit cât ai zice pește.

Sursă: Eurostat




4 aprilie 2014

SPORT ȘI ACTIVITATE FIZICĂ

     Un studiu special realizat de Comisia Europeană a tras niște concluzii interesante privind sportul și activitatea fizică la nivelul UE:
  • 41% dintre europeni practică o activitate fizică sau un sport cel puțin o dată pe săptămână;
  • 48% sunt preocupați de alte activități fizice, cum ar fi mersul cu bicicleta, dans sau grădinărit, cel puțin o dată pe săptămână;
  • În general, bărbații participă la activități sportive sau alte activități fizice mai mult decât femeile;
  • În general, cetățenii din partea de nord a UE sunt cei mai activi din punct de vedere fizic. Proporția celor care joacă un sport sau participă la activități fizice cel puțin o dată pe săptămână este de 70% în Suedia, 68% în Danemarca, 66% în Finlanda, 58% în Olanda și 54% în Luxemburg. La polul opus sunt Bulgaria (78%), Malta (75%), Italia (69%), Portugalia (64%) și România (60%);
sport și activitate fizică 3
  • 54% dintre toți respondenții nu au făcut nici o activitate fizică mai viguroasă într-o săptămână și 44% nu a făcut nici o activitate fizică moderată. Mai mult decât atât, 13% din cetățenii UE nu au mers pe jos timp de cel puțin 10 minute într-o zi din săptămână;
sport și activitate fizică 1
  • Aproximativ două treimi (69%) din cetățenii UE petrec între 2,5 și 8,5 oră pe zi stând jos, în timp ce 11% stau pe scaune mai mult de 8,5 ore pe zi și doar 17% până la 2,5 ore pe zi sau mai puțin;
sport și activitate fizică 2
  • Activitățile fizice sau sportive au loc într-o gamă largă de locații, cel mai frecvent în parcuri și în aer liber (40%) și la domiciliu (36%);
  • Cel mai frecvent motiv pentru angajarea în activități fizice este îmbunătățirea sănătății (62%). Alte motive populare includ fitness-ul (40%), relaxarea (36%) și distracția (30%);
  • Trei sferturi dintre respondenți (75%) sunt de acord că în zona lor locală există oportunități de a fi activi din punct de vedere fizic, dar totuși 39% consideră că autoritățile locale nu se implică suficient în acest domeniu.
sport și activitate fizică

______________________________________________________________________________________________________

      Cu un clic, citiți neapărat și : 
______________________________________________________________________________________________________
By Dan Caragea; Constanța, România