Oameni de ştiinţă ruși au reuşit să readucă la viață sau să renască o plantă după mai mult de 30 000 de ani, fiind cel mai vechi organism vegetal regenerat vreodată. Datorita lor și probabil unei veveriță preistorice întreprinzătoare, a fost posibilă regenerarea acestei plante, numita Sylene Stenophylla, din pleistocenul superior.
Pe malul râului Kolîma din Siberia, rușii au găsit în permafrost (strat de sol înghețat permanent) mai multe vizuini, după ce au prelevat ţesuturile fosile din aluviunile îngheţate ale râului, datând de acum 20.000 - 30.000 de ani. Sedimentele erau îngheţate în totalitate, ceea ce a făcut imposibilă infiltrarea apei, formându-se un mediul ermetic, izolat de suprafaţă. Veveriţele îşi sapă adăposturi în pământul îngheţat în care pun iarbă uscată, pentru o izolare termică mai bună. O astfel de vizuină s-a găsit la 38 de metri adâncime faţă de suprafaţa solului, alături de rămăşiţe ale mamiferelor preistorice, cum ar fi oase de mamuţi. Resturile de plante au fost menținute la o temperatură constantă de – 7 grade Celsius, înconjurate de sol permanent înghețat, fără să fie deranjate. După ce au fost decongelate, oamenii de știință au stabilit că au o vechime de aproximativ 31800 ani.
Svetlana Yashina de la Academia de Științe din Rusia a crescut țesuturile de plantele recuperate din vizuina. Ea a extras placenta (referitor la botanica, placenta este porțiunea din pereții ovarului pe care se fixează ovulele) pe care a hrănit-o cu un amestec de zaharuri, vitamine și factori de creștere. Din aceste țesuturi, s-au format inițial rădăcini și apoi au apărut lăstari. Doi ani mai târziu, plantele au fost sădite în pământ și mai târziu au dezvoltat flori. După ce florile au fost fecundate cu polen, de la plante diferite, în câteva luni, au produs propriile flori și semințe, toate viabile. Plantele congelate, după mii de ani, au înflorit din nou și prin semințe asigură o nouă generație.
Planta Sylene Stenophylla crește încă în Siberia și în alte regiuni, dar cercetătorii au constatat că plantele străvechi sunt subtil diferit de omologii lor moderni. Rădăcinile lor cresc mult mai lent, plantele produc mai mulți boboci, iar petalele florilor sunt mai mari și mai late.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu