Se afișează postările cu eticheta regenerare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta regenerare. Afișați toate postările

12 august 2014

RENAȘTEREA UNEI PLANTE

     Oameni de ştiinţă ruși au reuşit să readucă la viață sau să renască o plantă după mai mult de 30 000 de ani, fiind cel mai vechi organism vegetal regenerat vreodată. Datorita lor și probabil unei veveriță preistorice întreprinzătoare, a fost posibilă regenerarea acestei plante, numita Sylene Stenophylla, din pleistocenul superior.

     Pe malul râului Kolîma din Siberia, rușii au găsit în permafrost (strat de sol înghețat permanent) mai multe vizuini, după ce au prelevat ţesuturile fosile din aluviunile îngheţate ale râului, datând de acum 20.000 - 30.000 de ani. Sedimentele erau îngheţate în totalitate, ceea ce a făcut imposibilă infiltrarea apei, formându-se un mediul ermetic, izolat de suprafaţă. Veveriţele îşi sapă adăposturi în pământul îngheţat în care pun iarbă uscată, pentru o izolare termică mai bună. O astfel de vizuină s-a găsit la 38 de metri adâncime faţă de suprafaţa solului, alături de rămăşiţe ale mamiferelor preistorice, cum ar fi oase de mamuţi. Resturile de plante au fost menținute la o temperatură constantă de – 7 grade Celsius, înconjurate de sol permanent înghețat, fără să fie deranjate. După ce au fost decongelate, oamenii de știință au stabilit că au o vechime de aproximativ 31800 ani.

renașterea unei plante 1

     Svetlana Yashina de la Academia de Științe din Rusia a crescut țesuturile de plantele recuperate din vizuina. Ea a extras placenta (referitor la botanica, placenta este porțiunea din pereții ovarului pe care se fixează ovulele) pe care a hrănit-o cu un amestec de zaharuri, vitamine și factori de creștere. Din aceste țesuturi, s-au format inițial rădăcini și apoi au apărut lăstari. Doi ani mai târziu, plantele au fost sădite în pământ și mai târziu au dezvoltat flori. După ce florile au fost fecundate cu polen, de la plante diferite, în câteva luni, au produs propriile flori și semințe, toate viabile. Plantele congelate, după mii de ani, au înflorit din nou și prin semințe asigură o nouă generație.

renașterea unei plante

     Planta Sylene Stenophylla crește încă în Siberia și în alte regiuni, dar cercetătorii au constatat că plantele străvechi sunt subtil diferit de omologii lor moderni. Rădăcinile lor cresc mult mai lent, plantele produc mai mulți boboci, iar petalele florilor sunt mai mari și mai late.

22 ianuarie 2014

ALCOOLUL NU OMOARĂ NEURONII

     Mulți băutori ocazionali sau perseverenți și toți care nu au pus alcool niciodată pe limbă vehiculează informația că alcoolul ucide celulele creierului uman. Pentru a clarifica acest lucru, trebuie spus că alcoolul pur va ucide absolut multe alte tipuri de celule, inclusiv cele ale creierului și de aceea este folosit și ca un dezinfectant. Cu toate acestea, studii mai vechi și mai recente au arătat că dacă alcoolul ingerat nu este în cantitate suficientă de mare pentru a ucide un om, nu trece în sânge într-o cantitate necesară, mare, pentru a omorî celulele creierului.

     Acest lucru a fost demonstrat pentru prima dată de un studiu realizat de Grethe Jensen și colaboratorii săi în 1993, care a numărat meticulos neuronii în probele prelevate de la non-alcoolici și alcoolici. Ceea ce au descoperit a fost că nu a existat nici o diferență reală între densitatea sau numărul total de neuroni între cele două grupuri.

     Diverse alte cercetări ulterioare au susținut concluziile lui Jensen. Astfel, chiar și alcoolicii care iau continuu cantități nesănătoase de alcool nu vor suferi pierderi de neuroni din cauza problemei pe care o au cu băutura. Cu toate acestea, consumul de alcool are alte efecte asupra creierului, atât pozitive, cât și negative, care nu au nimic de-a face cu moartea celulelor creierului.

alcoolul nu omoară neuronii 1

     În primul rând, cele pozitive: a bea cantități moderate de alcool, chiar în mod regulat, s-a dovedit a avea diverse efecte pozitive asupra corpului uman. S-a demonstrat că alcoolul protejează persoanele cu tulburări cognitive pe măsură ce îmbătrânesc. Potrivit unui studiu realizat la o Universitate din Italia, 29% dintre persoanele de peste 65 de ani, care aproape nu au băut alcool pe tot parcursul vieții lor, au avut probleme de depreciere mentală. Pe de-alta parte, doar aproximativ 19% dintre persoanele de peste 65 ani care au băut cantități moderate de alcool în mod regulat au avut probleme de deficiență mentală. De asemenea, alte studii au constatat că alte grupuri de persoane cu probleme diverse de sănătate au fost afectate de deficienţă mentală, manifestând aceeaşi tendinţă. În fiecare grup, cei care au consumat alcool în mod repetat, dar moderat de-a lungul vieții au avut o șansă diminuată de a deveni bolnavi psihici la bătrânețe, comparativ cu cei care nu beau deloc sau nu au băut aproape niciodată.

     Există o mulțime de efecte negative atunci când vine vorba de necumpătare la consumul de alcool. Iată doar câteva dintre ele: în timp ce celulele creierului nu sunt distruse ca urmare a consumului unei cantități excesive de alcool, capacitatea lor de a comunica unele cu altele este inhibată. Alcoolul afectează dendritele (o prelungire ramificată a protoplasmei celulei nervoase, prin care influxul nervos se propagă) care nu mai comunică prin stimulări electrochimice cu alte celule ale organismului. Practic, dendritele, fiind deteriorate de alcool, inhibă capacitatea celulelor creierului de a “vorbi” unele cu altele. Din fericire, avem un număr uimitor de neuroni în creier - aproximativ 100 de miliarde, împreună cu alte 10 de miliarde de alte celule, un țesut conjunctiv situat între neuroni, pe care îi susțin. De aceea, chiar și în rândul alcoolicilor înrăiți, s-a demonstrat că pur și simplu după ce au renunțat să bea cantități mari de alcool, dendritele și-au restabilit capacitatea de a comunica. Deci, ne putem permite deteriorarea temporara a sistemului inter-neuronal fără nici un efect real de durată.

alcoolul nu omoară neuronii 2

     Din nefericire, pentru cei care au obiceiul de a bea excesiv, există și alte efecte secundare asupra creierului, care nu sunt atât de ușor de rezolvat, cum ar fi dezvoltarea sindromul Wernicke-Korsakoff, care se caracterizează prin confuzie, probleme de coordonare, halucinații, probleme de memorie, probleme cu ochii, apariția comei induse și chiar deces, dacă este lăsat netratat. Un consum excesiv de alcool pe o perioadă lungă de timp cauzează un deficit de vitamina B1 (8 din 10 alcoolici au deficit de vitamina B1), ca urmare că alcoolul inhibă capacitatea organismului de a absorbi această vitamină. Împreună cu obiceiul unei alimentații proaste (mulți alcoolici sunt adesea subnutriți) cele două lucruri, provoacă moartea neuronilor, printre altele. 

     Un alt efect secundar legat de consumul excesiv de alcool este că dozele mari de alcool, chiar dacă nu omoară celulele creierului, inhibă dezvoltarea unor noi celule. Cu toate acestea, studii recente au demonstrat, cel puțin pe animale (șobolani) că, odată ce s-a întrerupt consumul de alcool, producția de noi celule ale creierului a intrat în normal și s-a accelerat pentru a încerca să compenseze inhibarea anterioară. Oricum, ca urmare a consumului de alcool pentru mult timp, deşi apare un mecanism de auto-regenerare, încă nu este cunoscută măsura în care acesta lucrează pe termen lung în raport cu procesul de inhibare. 

alcoolul nu omoară neuronii

     Există, de asemenea, o varietate de alte probleme neurologice care sunt asociate cu consumul exagerat de alcool pe perioade lungi. Apoi, desigur, există o multitudine de alte probleme, care nu sunt legate de creier, care au legătură cu consumul mare de alcool, cum ar fi cele ale ficatului, ale sistemului nervos (în afara celor ce afectează creierul) și altele.

    CONCLUZIE: Alcoolul consumat cu moderație, cum ar fi un pahar de vin pe zi, poate fi foarte bun pentru sănătatea generală. Pe de altă parte, consumul de alcool, chiar dacă nu omoară în mod direct celulele creierului, poate avea efecte dăunătoare asupra conexiunilor dintre neuroni. Organismul nostru poate compensa şi corecta, într-o anumită măsură, prejudiciile cauzate în cele mai multe dintre situaţii, dar numai atunci când abuzul de alcool nu este regulat.

     Așa cum această credință că alcoolul omoară neuronii este falsă, la fel de neadevărată este o altă convingere destul de comună: numărul de celule nervoase din creierul ajuns la maturitate începe să se diminueze treptat, în timp. De fapt, neuroni noi sunt produşi continuu în creierul adult, într-un proces numit neogeneză.

Sursa : Gizmodo

_____________________________________________________________________________________________________

     Cu un clic, vizualizați neapărat și : 
_____________________________________________________________________________________________________

By Dan Caragea; Constanța, România