INFORMAȚIILE FALSE CIRCULĂ MAI RAPID ONLINE

     Un studiu nou publicat săptămâna trecută în revista Science a ajuns la concluzia că informațiile false circulă mai rapid în mediul online decât informațiile adevărate. Informațiile false („fake news”) sunt, în medie, răspândite mai rapid și mai mult decât cele adevărate, potrivit cercetătorilor de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), realizatorii studiului.

     Pentru a distinge în mod eficient între informațiile adevărate și false, echipa de cercetători s-a bazat pe munca a șase organizații independente de verificare a faptelor. Cercetarea a acoperit perioada 2006-2017 și a analizat 126.000 de informații, false și adevărate, distribuite pe Twitter de peste 3 milioane de persoane, de peste 4,5 milioane de ori. În medie, informațiile adevărate au nevoie de un timp de șase ori mai mare decât informațiile false pentru a ajunge la 1.500 de persoane, potrivit analizei. Dar decalajul este chiar mult mai mare pentru informațiile cu conținut politic față de alte tipuri de informații, cum ar fi cele legate de terorism, dezastre naturale, știință, legende locale sau știri financiare. Iar pentru această diferență sunt responsabili utilizatorii de internet, ci nu programele bot.

     Notă: programele bot pentru rețelele de socializare creează profiluri false de utilizatori copiind imagini și informații de pe Internet. După crearea contului, programul bot începe să trimită solicitări de prietenie, profitând de dorința oamenilor de a fi populari. Mai toată lumea vrea să aibă cât mai mulți prieteni și foarte mulți utilizatori vor accepta o solicitare de prietenie chiar dacă nu cunosc persoana care o trimite. Pe această tactică se bazează programele bot pentru a se răspândi.

     Această propensiune pentru răspândirea informațiilor false este legată în principal de noutatea lor și de capacitatea de a surprinde cititorii într-o măsură mai mare decât informațiile adevărate. Dar, totodată, conturile de Twitter care publică informații false au în medie mai puțini abonați, urmăresc mai puține alte conturi și nu sunt așa de active ca cele care publică informații adevărate.

     Parafrazând un aforism sau un proverb românesc celebru, minciuna are picioare scurte, se poate spune că minciuna are picioare lungi pe Internet deoarece evenimentele negative ne interesează mai mult și informațiile false circulă mai rapid decât cele reale.

DISTRIBUIREA ROLURILOR PE CANAPEA

     Săptămâna trecută, înainte de decernarea premiilor Oscar, într-un interviu acordat cotidianului britanic The Times, unul din avocații producătorului american Harvey Weinstein, acuzat de hărțuire sexuală, agresiune sau viol, după ani sau, în unele cazuri, chiar decenii de la petrecerea faptelor, a vorbit despre distribuirea rolurilor pe canapea, un fenomen care nu a fost inventat de către clientul său.

    Notă: în engleza-americană expresia „casting couch”, în traducere liberă distribuirea rolurilor pe canapea, este folosită în legătură cu presupusa practică prin care actorilor li se acordă roluri în filme, piese sau alte producții în schimbul unor favoruri sexuale acordate producătorilor, directorilor care distribuie rolurile, regizorilor etc.

     Dacă o femeie decide să întrețină relații sexuale pentru a avansa în carieră și recurge la acest gest și apoi, după scurt timp sau chiar după zeci de ani, i se pare dezgustător, acest lucru cu siguranță nu constituie un „viol”, a afirmat avocatul Benjamin Brafman. Hotărârea ei este voluntară și este pregătită să facă lucruri pentru a se lansa sau promova în carieră, pe care ulterior le poate considera respingătoare sau odioase, dar nu există nicio infracțiune, a spus în continuare Brafman.

     Peste o sută de femei, inclusiv vedete precum Ashley Judd, Gwyneth Paltrow sau Salma Hayek, l-au acuzat pe Harvey Weinstein de hărţuire sexuală, agresiune sau viol. Multe presupuse victime l-au dat în judecată pe  producătorul în vârstă de 65 de ani care este cercetat de poliția din New York, Los Angeles și Londra, însă până acum nu a făcut obiectul niciunei inculpări. În fața acestor acuzații, care au dat naștere mișcării anti-hărțuire #MeToo, avocații lui au negat întotdeauna că ar fi fost vorba despre întreținerea de raporturi sexuale fără consimțământ.

     Ceremonia anuală de decernare a premiilor Oscar s-a făcut fără influentul producător de la Hollywood care a fost exclus din consiliul de conducere în urma acestui scandal sexual. Harvey Weinstein și fratele său Bob au câștigat 81 de Oscaruri în cariera lor la Miramax și Weinstein Company, casa de producție pe care au fondat-o împreună. Totuși, prezența sa a fost simțită la Hollywood după ce un artist stradal a dezvelit o statuie intitulată sugestiv distribuirea rolurilor pe canapea (casting couch), care îl prezintă în mărime naturală pe Weinstein, îmbrăcat într-un halat, așezat pe o canapea de culoarea aurului și ținând în mână un Oscar.

     Acum mă întreb cât de mult s-a practicat distribuirea rolurilor pe canapea și în cinematografia românească, de-a lungul anilor. Cert este că acest fenomen este prezent în mai toate domeniile, chiar dacă „vedetele” zilnice își păstrează anonimatul.

Sursa principală: The Times

PRIMUL PARC INDUSTRIAL CHINEZESC DIN EUROPA

     China construiește un parc industrial, un oraș întreg, în pădurile de lângă capitala Belarusului, Minsk, pentru a crea o rampă de lansare a propriilor produse către Uniunea Europeană și Rusia. Investiția, de 5 miliarde de dolari americani, se ridică lângă aeroportul internațional din Minsk, pe o suprafață care depășește cu 40 la sută  Manhattan-ului. Se vor construi și suficiente locuințe pentru 155.000 de persoane, potrivit oficialilor chinezi și bieloruși, citați de Bloomberg.

     Prin acest punct strategic, exportul chinezesc va fi la doar 270 de kilometri distanță de țările membre din Uniunea Europeană, Polonia și Lituania, și va beneficia de facilitățile fiscale la vânzări acordate de Rusia și Kazahstan. Pe lângă acestea, chinezii vor beneficia de o forță de muncă mai bine calificată, cu o rată de școlarizare mare, dar cu un salariu mediu de numai 550 de dolari pe lună, cam la jumătate cât cel din Polonia.  Noul parc industrial va fi conectat la Moscova și Berlin prin autostrada M1, care trece prin Belarus și Polonia. De asemenea, o cale ferată de mare viteză va lega noul oraș de aeroport și de centrul capitalei Minsk.

     Este un proiect unic și nimeni nu va mai putea construi ceva asemănător cu acest parc industrial oriunde altundeva în Europa, pe o infrastructură atât de puternică, a declarat Gong Jianwei, ambasadorul Chinei în Belarus. Noul parc industrial, integrat într-un oraș, va fi alimentat de o centrală nucleară, prima de acest gen din Belarus, finanțată de Rusia, care va fi finalizată anul acesta. Prima parte a „orașului modern euro-asiatic”, așa cum a fost numit deja în documentele de marketing, va fi construită până în anul 2020, în timp ce partea a doua a proiectului se va întinde pe încă zece ani.

     Investițiile și achizițiile chinezești sunt într-o continuă expansiune, anul trecut stabilind un record absolut. Ca exemplu, chinezii au cumpărat în 2017, cu 4,7 miliarde de dolari, firma americană Smithfield Foods, care este cel mai mare producător și prelucrător de carne de porc din lume. Compania are unități de producție și prelucrare în 26 de state din SUA, deține direct 460 de ferme, are contracte cu alte vreo 2.100 de ferme și are zeci de mii de angajați americani. Chiar dacă aproape 50% din profitul Chinei este realizat de companii în care guvernul deține controlul, strategia economică generală este foarte eficientă.

LIPSURI MATERIALE ȘI SOCIALE ÎN UE

     În anul 2016 (pentru anul trecut datele nu sunt încă disponibile), 16% din populația Uniunii Europene, adică aproximativ 75 de milioane de persoane, a suferit de lipsuri materiale și sociale. Cea mai mare rată de lipsuri materiale și sociale, pentru circa jumătate din populație, a fost înregistrată în România (50%) și Bulgaria (48%), urmate de țările în care este afectată una din trei persoane: Grecia (36%), Ungaria (32%) și Lituania (29%). La polul opus, statele membre nordice și Luxemburg au raportat cele mai mică rată de lipsuri materiale și sociale: 3% în Suedia, 4% în Finlanda, 5% în Luxemburg și 6% în Danemarca.

   Ce înseamnă lipsuri materiale și sociale? Persoanele din țările UE, ca procent, care nu și-au putut permite cel puțin cinci din elementele din această listă:

• se confruntă cu cheltuieli neprevăzute;
• nu-și permit o săptămână de vacanță pe an în afara localității de domiciliu;
• nu-și pot plăti obligațiile financiare la scadență (ipotecă, chirie, facturi la utilități, rate etc.);
• nu-și permit o masă cu carne (porc, vită, pui sau pește) sau echivalentul ei vegetarian o dată la două zile;
• nu-și pot încălzi locuința în mod adecvat;
• nu au o mașină pentru uz personal;
• nu-și pot înlocui mobila uzată;
• nu-și permit să cumpere haine noi;
• nu au două perechi de încălțăminte adecvată pentru sezonul cald și rece;
• nu cheltuiesc o sumă mică de bani pentru propria persoană în fiecare săptămână (n-au „bani de buzunar”);
• nu desfășoară activități de agrement regulate;
• nu ies împreună cu prietenii/familia la o masă/băutură cel puțin o dată pe lună;
• nu au o conexiune la internet.

     În toate statele membre ale UE, rata de lipsuri materiale și sociale este mai ridicată în rândul persoanelor cu nivel de educație scăzut, procentul fiind 25% (una din 4 persoane), în timp ce rata scade la 14% (una din 7 persoane) pentru persoanele cu studii medii și la 5% (una din 20 de persoane) în rândul persoanelor cu studii superioare.

     După ce vede această statistică și a aflat de creșterea salariilor în România cu 25% pentru toți angajații, cineva din exterior ar spune sincer că Guvernul nostru chiar se preocupă să ne facă viața mai bună. Dar numai noi știm că ni s-a dat o gogoașă mare, umflată, cu care am crezut că ne săturăm, dar când am băgat-o în gură s-a topit cât ai zice pește.

Sursă: Eurostat