ELIXIRUL VIEȚII POATE FI O BACTERIE

     Elixirul vieții, o băutură cu proprietăți miraculoase, a fost căutat de alchimiști încă din Evul Mediu pentru viața (tinerețea) veșnică. Cercetătorii ruși au anunțat că o simplă bacterie, denumită Bacillus F, poate fi secretul în creșterea longevității și stimularea sistemului imunitar.

     Bacteria, care are vârsta de 3,5 milioane de ani, a fost descoperită în 2009 de Anatoli Brouchkov, un cercetător la Universitatea din Moscova, în permafrostul din Siberia. Bacterii similare au fost descoperite de cercetătorul Vladimir Repin în creierul unui mamut lânos conservat tot în permafrostul siberian. Toate experimentele realizate pe organisme vii, în special pe celule sangvine umane, șoareci, musculițe de oțet și plante, au arătat, fără excepții, un impact neașteptat: creșterea și întărirea sistemului imunitar și creșterea fertilității. Pentru moment, nu putem să înțelegem mecanismul, dar putem să vedem impactul pe care îl generează bacteria imună la frig, o adevărată senzație științifică - au declarat cercetătorii ruși.

     Dr. Anatoli Brouchkov a vrut să devină cobai și și-a injectat bacteria. “Am început să lucrez mai mult, sunt mai puternic, nu am avut nici măcar o gripă în ultimii doi ani”, a declarat pentru Siberian Times.

     O altă bacterie găsită în permafrostul din Siberia are capacitatea de a “distruge moleculele de petrol”, transformându-le în apă. Într-o bună zi, acest potențial neobișnuit, dar extrem de util, va putea crea un nou sistem de curățare pentru deversările de petrol. De asemenea, o altă tulpină de bacterii foarte vechi pot descompune moleculele celulozei.

     În viitor, aceste bacterii miraculoase ar putea îmbunătăți starea generală de sănătate a oamenilor și longevitatea prin crearea unui elixir al vieții, atât de mult căutat și dorit de sute de ani. “Dacă vom putea înțelege modul prin care bacteriile au rămas în viață atât de mult timp, probabil vom fi în stare să găsim un instrument de a ne prelungi viața”, au mai declarat cercetătorii ruși.

DEVENIM CEEA CE MÂNCĂM

     Probabil ați auzit de expresiile “devenim ceea ce mâncăm” sau “suntem ceea ce mâncăm”. În decurs de 10 ani, toate celulele din corpul uman sunt înlocuite cu altele noi. De aceea, se poate spune că la fiecare 10 ani devenim alți oameni sau trupul nostru nu mai are nimic în comun cu cel de acum un deceniu. (link) Tot ce ardem în organism zilnic și modul în care organismul interacționează cu materia primă ingerată determină manifestarea noastră generală prin influențarea directă a nivelului de energie pe care o avem la dispoziție, a greutății corporale sau a puterii de gândire și de concentrare. De aceea, acest dicton nu este doar o figură de stil, mâncarea consumată ne afectează adânc comportamentul și ceea ce simțim.

     Toți avem nevoie de sănătate și de suport fizic, iar cea mai bună alimentație este cea naturală sau cât mai apropiată de natură, cu alimente cât mai puțin prelucrate și fără diverse alte “ingrediente” folosite pentru a rezista mai mult timp sau pentru a le face mai apetisante prin culoare și arome. Până la urmă, aerul pe care îl respirăm, mâncarea și lichidele pe care le consumăm sunt fundamentul întregului nostru organism.

     De asemenea, mai multe studii confirmă că există diferenţe între grupele de sânge și modul în care acestea asimilează mineralele și nutrienţii din alimente. Pentru atingerea și menținerea unei stări de sănătate foarte bune, mulți specialiști recomandă să se țină cont de grupa de sânge și să se consume alimentele indicate ca benefice respectivei grupe. Chiar și în aceste condiții, eu cred că rolul decisiv în formarea unui regim alimentar sănătos îl are cei zece ani, sau poate cincisprezece ani, de masă, de acasă.

     Am scris cele de mai sus ca un preambul la imaginile următoare, pe care le-am găsit pe gizmodo, care ilustrează fantezist expresia devenim ceea ce mâncăm în lumea animală, la propriu. Sper să vă placă!

Pisică și pește

Urs polar și focă

Vulpe și găină

Șopârlă și lăcustă

Broască și muscă

Șarpe și șoarece

Leu și antilopă gnu

Liliac și molie

Pumă și căprioară

Șoim și iepure

STAREA DE SĂNĂTATE ÎN UE

     Acest articol prezintă o statistică recentă (publicată în noiembrie 2013) privind starea de sănătate a populației din Uniunea Europeană (UE), statele membre și alte țări europene. Analiza se bazează pe rezultatele sondajelor din statisticile UE referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC). Starea de sănătate se concentrează pe trei indicatori-cheie:

1. sănătate auto-percepută - oferă o evaluare generală a sănătății, așa cum este privită de persoanele chestionate;
2. morbiditatea cronică - evaluează prezența unei boli sau a unor probleme de sănătate de lungă durată;
3. handicap sau activitate limitată - evaluează persoanele care, din cauza problemelor de sănătate, nu și-au putut desfășura activitățile lor obișnuite de cel puțin șase luni.

     1. Sănătate auto-percepută

     Doi din trei oameni din UE percep sănătatea proprie ca fiind bună sau foarte bună. În anul 2011, aproximativ 69% din populația în vârstă de 16 ani sau mai mult spun că sănătatea lor este bună sau foarte bună, în timp ce 22% se percep cu o sănătate rezonabilă (echitabilă) și 9% susțin că au o sănătate proastă sau foarte proastă. În țările europene, prevalența de sănătate foarte bună și bună auto-percepută a variat de la 84% în Irlanda, 81% în Elveția și 80% în Suedia la mai puțin de jumătate din populație în Letonia (47%), Lituania (46% ) și Croația (45%).

Sănătatea auto-percepută în țările europene în 2011 ca fiind bună sau foarte bună (% din populația în vârstă de 16 ani sau mai mult)

     Evaluarea de sănătate a fost destul de stabilă în timp, nefiind diferențe semnificative față de anul 2005. Bărbații se auto-evaluează cu o stare de sănătate mai bună decât femeile, în toate țările.

Sănătatea auto-percepută în țările europene în 2011 (% din populația în vârstă de 16 ani sau mai mult)

     

     Sănătatea auto-percepută are un model distinct în funcție de vârstă: în grupe de vârstă mai mari, mai mulți bărbați și femei au tendința de a-și evalua sănătatea ca fiind proastă sau foarte proastă. Un decalaj între sexe a fost observat în toate grupele de vârstă, cu tendința de creștere până la vârsta de 75-84 de ani.

Sănătatea auto-percepută în țările europene în funcție de sex și vârstă, în 2011 (% din populația în vârstă de 16 ani sau mai mult)

     

     2. Morbiditate cronică

     

     Statistica arată că unul din trei cetățeni ai UE cu vârsta de peste16 ani suferă de o problemă de sănătate. 32% din populația UE-28 în vârstă de 16 ani sau peste au raportat că suferă de o boală cronică sau au avut probleme de sănătate de lungă durată. De asemenea, această proporție a fost destul de stabilă în timp, comparativ cu anul 2005. Țările cu cele mai puține probleme cronice de sănătate sunt Bulgaria (18%), Luxemburg și România (ambele 20%). La polul opus, se află Estonia și Finlanda (ambele 45%). 

Morbiditatea cronică în țările europene în 2011 (% din populația în vârstă de 16 ani sau peste cu probleme de sănătate de lungă durată)

     

     Similar cu sănătatea auto-percepută, bărbații au mai puține probleme de sănătate de lungă durată decât femeile, în toate țările (29% față de 34% în UE, în ansamblu, în 2011).

     3. Handicap sau activitate limitată

     Unul din patru cetățeni europeni nu și-au putut desfășura activitățile lor obișnuite din cauza problemelor de sănătate. În 2011, 26% din persoanele cu vârsta de peste 16 ani au raportat limitări pe termen lung în activitățile obișnuite, legate de sănătate (8,2% severe și 17,5% mai puțin severe). Diferențele dintre bărbați și femei sunt evidente și la acest capitol: în Europa, 23% dintre bărbați și 28% dintre femei au raportat o limitare în activități obișnuite. Decalajului între sexe a fost mai mare în Olanda, Danemarca, Portugalia și România (circa 10 puncte procentuale). Pe de altă parte, nu a existat nici o diferență semnificativă între bărbați și femei în Irlanda.

Limitare de activitate din cauza problemelor de sănătate în țările europene în 2011 (% din populația în vârstă de 16 ani sau peste)

Sursa : Eurostat

______________________________________________________________________________________________________

      Cu un click, citiți și :

• Legi ciudate ale Europei
• Cetățeni străini în UE
• Rata de dependență
• Salarii pe oră în UE
• Germanii au încredere în Deutschland
• Comparație de prețuri în UE
• Salariul minim în UE
• Studiul înălțimii europenilor
• Populația inactivă în UE
• Utilizarea Internetului în UE
• Cheltuieli publice în UE
• Agenda digitală Europei
• Riscul de sărăcie sau excluziune socială
• Bunuri de consum și servicii în UE 
• Excursii și călătorii în UE 
• Populația Uniunii Europene

______________________________________________________________________________________________________

By Dan Caragea; Constanța, România