ILUZIA SILUETEI

     Iluzia siluetei este o iluzie optică cinetică (care ține de mișcare) bistabilă, ce seamănă cu o dansatoare ce face piruete. Iluzia, creată în 2003 de către web designer-ul Nobuyuki Kayahara, se bazează pe direcția aparentă de mișcare a figurii. Unii privitori văd figura balerinei învârtindu-se în sensul acelor de ceas (de la stânga la dreapta), iar alții o văd învârtindu-se în sensul invers al acelor de ceas (de la dreapta la stânga).

    Notă: Fenomenele perceptuale multistabile sunt o formă mai rară de fenomene perceptive vizuale, caracterizate de o secvență impredictibilă de schimbări spontane, subiective. Multistabilitatea perceptuală este provocată de modele sau tipare vizuale care sunt prea ambigue pentru ca sistemul nostru vizual să le poate recunoaște în baza unei interpretări unice. Deoarece majoritatea acestor imagini produc două stări perceptuale exclusive, care alternează, ele mai sunt numite și percepții bistabile. Tranziția de la o percepție la alta se numește inversare perceptivă. Ea este spontană, iar rata de inversare variază în funcție de observator.

     Iluzia derivă din lipsa de repere vizuale pentru adâncime. De exemplu, brațele siluetei ar putea să se miște de la stânga la dreapta între corp și fața privitorului sau să treacă prin spatele corpului dansatoarei. De asemenea, piciorul de sprijin creează ambiguitate, putând fi perceput ca piciorul drept sau cel stâng, iar sânii și coada părului nu definesc în mod clar direcția de mișcare. Totodată, lipsa trăsăturilor siluetei accentuează percepția bistabilă. Viteza de mișcare poate fi un alt factor care își pune amprenta.

     Sunt mai multe modalități de a schimba direcția percepută: focalizarea privirii pe o anumită parte a imaginii, cum ar fi piciorul sau umbra acestuia; închiderea ochilor și imaginarea direcției de rotație; folosirea vederii periferice pentru a distrage atenția creierului; clipiri dese sau ușor diferite; înclinarea capului pentru a percepe o schimbare de direcție. Pentru unii este chiar posibil ca silueta să nu se învârtă deloc, ci pur și simplu să se miște înainte și înapoi (stânga – dreapta) cu 180 de grade, pentru imaginea cu viteză mai mică.

     Conform unui sondaj on-line, s-a stabilit că silueta este mai des văzută mișcându-se în sensul acelor de ceasornic decât în sens anti-orar. În mod voit sau eronat, această iluzie a fost incorect identificată ca un test de personalitate, care ar dezvălui emisfera dominantă a creierului observatorului, după cum percepe mișcarea. De aceea, vă prezint imaginea următoare, cu conturarea unor trăsături ale siluetei pe cele două laturi, pentru a observa clar mișcările percepute diferit, privite una lângă alta: stânga – centru (silueta se învârte în sensul acelor de ceas) și dreapta – centru (silueta se învârte în sensul invers al acelor de ceas). Ca să puteți alege, cum vă place mai mult.