Înghețata, această bucurie nevinovată a verii, s-ar putea topi mai lent grație unui nou ingredient. Cercetătorii de la Universitățile din Edinburgh și Dundee au dezvoltat o metodă de producere a unei proteine naturale, numită BsIA, care poate face înghețata mai rezistentă la topire decât produsele convenționale, relatează
Daily Mail.
Proteina unește bulele de aer, grăsimile și apa din înghețată, creând o consistență foarte bună și prevenind formarea cristalelor de gheață. Pe lângă faptul că înghețata poate rămâne congelată mult mai mult timp la temperaturi mari, proteina permite în primul rând folosirea unor grăsimi cu un nivel mult mai scăzut de grăsimi saturate, deci cu mai puține calorii. Totuși, se estimează că înghețata făcută cu proteina BslA ar putea fi disponibilă doar în 3 - 5 ani.
După această noutate, aflați imediat ce înghețată “delicioasă” serviți zi de zi.
“Îngheţata industrială a ajuns să fie un amestec de uleiuri vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau nu, zer praf, amidon, zahăr adăugat şi chimicale din belşug. Acest produs, dezechilibrat din punct de vedere nutriţional prin conţinutul ridicat de acizi graşi saturaţi şi zahăr adăugat, nu trebuie consumat de către copii şi persoane cu afecţiuni cardiovasculare, diabet şi boli metabolice. Totodată, trebuie consumat ocazional de către adulţi, în cantităţi mici, de 40 - 60 de grame", avertizează preşedintele APC România, conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România a achiziţionat, în vederea realizării studiului privind calitatea îngheţatei industriale, 55 de sortimente de îngheţată, cu ingrediente şi arome diferite, urmărindu-se: evaluarea nivelului de informare al consumatorului prin intermediul etichetei, identificarea ingredientelor folosite la fabricarea produsului în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora, identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate şi prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătăţii consumatorului de îngheţată industrială şi prezentarea unor sugestii de consum.
După evaluarea nivelului de informare al consumatorului de îngheţată industrială prin intermediul etichetei, s-a constat că la îngheţata cu ciocolată, cantitatea de cacao din produsele analizate variază între 0,1 şi 3,2%, la îngheţata de vanilie, cantitatea de vanilie variază între 0,03 şi 0,14%, la cea cu frişcă, cantitatea de frişcă este de 0,2%, în îngheţata cu lapte, cantitatea de lapte este de 12 - 15%, la cea cu nuci, cantitatea efectivă este de 4%, în cea cu alune 3% şi în cea cu cocos 5,5%.
În ceea ce priveşte nutrienţii conţinuţi de fiecare tip de îngheţată analizată, s-a constatat că toate produsele prezintă cel puţin o declaraţie nutriţională corespunzătoare pentru 100 grame produs finit. Având în vedere faptul că în cele 55 de sortimente de îngheţată există cantităţi mai mari sau mai mici de 100 de grame, majoritatea consumatorilor nu au deprinderea necesară de a calcula cantitatea de nutrienţi asimilată de organism în urma consumării îngheţatei din ambalajul respectiv.
Pe baza declaraţiei nutriţionale, s-a constat că îngheţatele analizate prezintă valori mari de: grăsimi (în unele cazuri până la 26 grame / 100 grame produs), acizi graşi saturaţi (la unele ajung până la 19 grame / 100 grame produs, deşi se recomandă numai 16 grame de acizi graşi saturaţi pe zi şi numai 11-13 grame pe zi la persoanele cu colesterol ridicat), carbohidraţii (ating nivelul de 48 grame / 100 grame produs), în timp ce zahărul adăugat atinge nivelul de 33 grame / 100 grame produs, respectiv de trei ori mai mult decât conţine 100 ml de băutură răcoritoare pe bază de cola).
Pentru cel de-al doilea criteriu analizat, care se referă la identificarea ingredientelor folosite la fabricare, specialiştii au constatat că la 67% dintre sortimentele de îngheţată analizate, primul ingredient este reprezentat de laptele fără grăsimi, iar la 13% dintre acestea se precizează cantitatea de lapte degresat. Diferenţa până la 100% în ceea ce priveşte primul ingredient este reprezentată de apă (22%), iar restul de 11% îl reprezintă zahărul şi siropul de glucoză-fructoză. De asemenea, la 60% dintre sortimentele de îngheţată analizate, al doilea ingredient este zahăr, 13% apă, iar diferenţa de 27% este lapte degresat, uleiuri vegetale şi sirop de glucoză, iar la 25% dintre sortimentele de îngheţată analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către uleiul de cocos, zahăr (24%), lapte degresat, apă şi produse din zer (51%).
Cel de-al treilea obiectiv al iniţiatorilor studiului a fost de a identifica aditivii alimentari din produsele analizate. Astfel, în cele 55 de sortimente de îngheţată s-au identificat 23 de aditivi alimentari. Aditivii E471 şi E410 au fost identificaţi în 54 de sortimente de îngheţată, E412 în 50 de sortimente, E322 în 41, E407 în 29, E476 în 19, E330 în 11, E442 şi E150d în şapte, E460 şi E440 în şase, E468 în patru, E202, E141, E401, E477 şi E150a în două, iar E171, E417, E414, E162 şi E160c în câte un sortiment. Următorii aditivi sunt suspecţi de apariţia unor probleme de sănătate: E 150a - caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial, poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale; E 150d - caramel sulfit de amoniu poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantităţi mari; E 162 – betanină, colorant natural obţinut din sfecla roşie, poate conţine cantităţi mari de nitraţi şi produsele ce îl conţin trebuie evitate de copii; E 171 - dioxid de titan, colorant artificial (din studiile efectuate pe animale, s-a observat că ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar şi la nivelul ficatului şi s-au mai observat modificări la nivelul splinei şi rinichilor, dar şi al sistemului imunitar, fiind clasificat de Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni, iar în Germania a fost interzis). Printre aditivii periculoşi mai sunt: E 202 - sorbat de potasiu (irită pielea, ochii şi mucoasele şi poate fi genotoxic şi mutagen pentru celulele sângelui uman); E 296 - acid malic (concentraţiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece le lipseşte capacitatea de a metaboliza cantităţi mari de acid malic); E 322 - lecitine, emulgatori (deşi în general este sigur, unele studii arată că poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la apariţia aterosclerozei şi a infarctului); E 330 - acidul citric (distruge smalţul dentar, fiind nerecomandat copiilor, celor care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree); E 407 - caragenan, agent de îngroşare (unele studii au arătat că poate avea un efect toxic, putând provoca ulcer şi cancer); E 410 - gumă de carruba, agent de îngroşare (poate provoca scăderea eficienţei anumitor substanţe care ajută digestia); E 412 - gumă de guar (poate provoca alergii); E 414 (poate provoca alergii şi se comportă ca o substanţă de balast); E 417 - gumă tara, stabilizator (poate provoca alergii).
Interesant și benefic studiul, efectuat cred cu profesionalism, dar am tot căutat și iarăși m-am uitat și nu am găsit continuarea. Ce măsuri ați luat stimabililor de la APCR?
