PRIMUL DETECTIV DIN LUME

      Primul detectiv din lume a fost Eugène François Vidocq. Bănuiesc că n-ați auzit despre el și de aceea scriu aceste rânduri.

     În 1809, la vârsta de 34 de ani, Eugène François Vidocq ispășea o pedeapsă grea cu închisoarea, având șanse chiar să ajungă sub ghilotină. A câștigat încrederea unora dintre criminali notorii din Paris și apoi le-a turnat planurile șefului poliției orașului, Jean Henry. În 1811 șefului poliției îl “face scăpat” din închisoare pe Vidocq, care ajunge un fel de spion sub acoperire pe străzile din Paris. Fiind un fin observator și un maestru al deghizării, se infiltrează în lumea interlopă și predă informațiile culese șefului poliției care arestează sute de criminali și hoți într-un timp record. Având abilitați de luptă remarcabile, îl convinge pe Henry să-l lase să formeze o unitate mobilă civilă, cu ajutorul unui un grup de foști deținuți. Această divizie secretă începe să decimeze lumea interlopă a Parisului, având o eficiență neașteptată. Drept urmare, după un an, Henry a transformat-o într-o unitate oficială a politiei pariziene: Brigade de la Sûreté (Brigada de Securitate). După un alt an, Napoleon Bonaparte a semnat un decret care a extins brigada condusă de Vidocq, care a devenit  forța oficială de securitate a poliției în toată Franța.

     În următorii 15 ani, Vidocq a pus bazele primei brigăzi moderne de poliție. El a introdus pentru prima dată o fișă completă de evidență pentru infractorii cunoscuți din Franța, cu descrierea fiecăruia, istoricul arestărilor și metoda de operare. De asemenea, el a inventat mai multe tehnici pur criminalistice, cum ar fi utilizarea de scrierii de mână pentru identificarea unui suspect, mulaje din ipsos pentru urme și chiar determinări balistice pentru arme de foc. Vidocq a recrutat pentru prima dată agenți de sex feminin pentru a lucra sub acoperire și a aduna informații și și-a instruit agenții pentru a utiliza deghizări în mod regulat. Cu toate acestea, el și agenții săi luau mită, efectuau percheziții ilegale, recurgeau la violențe crude și la constrângeri ilegale. Dar pe la 1820 criminalitatea în Paris se redusese cu mai mult de 40%, iar Vidocq devenise un nume comun în Franța, un erou pentru unii, un personaj negativ pentru alții.

     După ce șeful Henry s-a retras în 1826, datorită nenumăratelor plângeri la adresa găștii de derbedei (agenți) ai brigăzii, Vidocq și-a dat demisia. În 1833 a deschis Le Bureau des Renseignements (Biroul de Informare) pe strada Cloche-Perce nr. 12, în cartierul Marais din Paris. A fost prima agenție de detectivi particulari din lume. Pentru o taxă, Vidocq sau  agenții lui (tot acei foști deținuți) vânau hoți sau criminali, spionau soțiile necredincioase, colectau prin constrângere datoriile neplătite sau făceau orice altceva la cererea unui client. Biroul, care la un moment avea peste 40 de agenți, atinge apogeul când rezolvă mai multe dosare penale care au făcut prima pagină a ziarelor în toată Europa.

     Poliția este cu ochii pe agenție și descinde de mai multe ori la sediul. Mai mulți agenți sunt arestați, uneori cu motiv alteori fără, însuși  Vidocq  fiind arestat de mai multe ori. În 1848 Vidocq închide agenția. Chiar și la 72 de ani, el a refuzat să se pensioneze, lucrând la câteva cazuri ca independent. În 1857 a murit în locuința sa din Paris, la vârsta de 82 de ani.