14 aprilie 2018

CERERI INTERNAȚIONALE DE BREVETE


     Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale - OMPI (World Intellectual Property Organization - WIPO) și-a prezentat raportul anual pentru anul trecut anunțând că numărul de cereri internaționale de brevete a crescut cu 4,5% comparativ cu 2016, ajungând la un nivel record de 243.500 de cereri. Anul 2017 este al optulea an consecutiv de creștere pentru toate cele trei sisteme gestionate de OMPI (WIPO): sistemul internațional de brevete, sistemul internațional de mărci comerciale și sistemul internațional de proiecte industriale.

     OMPI este forumul global al serviciilor, politicilor, informațiilor și cooperării în domeniul proprietății intelectuale. Este o agenție a Națiunilor Unite înființată în 1967, auto-finanțată, recunoscută de 191 de state membre, care are misiunea de a conduce dezvoltarea unui sistem internațional de proprietate intelectuală, echilibrat și eficient, care să permită inovația și creativitatea în beneficiul tuturor. 

    SUA și-a păstrat primul loc, pe care îl ocupă de patru decenii, cu 56.524 de cereri internaționale de brevete, adică aproape un sfert din numărul de invenții din întreaga lume. Pe locul secund se situează China, cu 48.882 de cereri internaționale de brevete, în creștere cu 13,4% comparativ cu 2016, devansând pentru prima dată Japonia (cu 48.208 de cereri internaționale de brevete). Germania și Coreea de Sud au ocupat locul al patrulea și al cincilea, cu 18.982 și respectiv 15.763 de cereri. Începând din anul 2003, China este singura țară din lume care a înregistrat o creștere de peste 10% în fiecare an. În acest ritm, se estimează că va devansa SUA în următorii trei ani și va deveni cea mai mare sursă de cereri internaționale de brevete înregistrate la OMPI.

     Aproape jumătate din cererile de brevete depuse în 2017 provin din Asia (49,1%), iar circa un sfert din ele sunt din Europa (24,9%) și America de Nord (24,2%). Chiar dacă ne mândrim că suntem un popor inventiv, România a depus în anul trecut numai 22 de cereri internaționale de brevete, iar în 2016 un număr dublu, 44.


     Două companii de telecomunicații din Shenzhen (China), Huawei Technologies (4.024 de cereri internaționale de brevete) și ZTE Corporation (2.965), sunt pe primele două locuri din lume. Ele sunt urmate de Intel Corporation din SUA (2.637), Mitsubishi Electric Corporation din Japonia (2.521) și Qualcomm Incorporated din SUA (2163). Primele instituții de învățământ, în ordinea brevetelor depuse în 2017, sunt: Universitatea din California (482), care se menține pe poziția de lider deținută din 1993, Institutul de Tehnologie din Massachusetts (278), Universitatea Harvard (179), Universitatea din Texas (161) și Universitatea Johns Hopkins (129).

Sursă: WIPO



2 aprilie 2018

INTELIGENȚA SE POATE MĂSURA PRINTR-UN TEST ADN


     Oamenii de știință au demonstrat în premieră că inteligența poate fi evaluată printr-o simplă studiere a ADN-ului. Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh și de la Universitatea Harvard au realizat cel mai amplu studiu de până acum care a analizat baza genetică a inteligenței și au descoperit sute de gene noi care influențează capacitatea creierului și determină IQ-ul unei persoane. Ei au studiat datele genetice de la peste 240.000 de persoane și au identificat 538 de gene asociate cu inteligența.

     Pe lângă faptul că studiul nostru a identificat un număr mare de gene asociate cu inteligența, de asemenea, am putut estima inteligența, în cadrul unui alt grup, doar pe baza ADN-ului participanților, a declarat dr. David Hill, specialistul care a condus cercetarea. Totodată această cercetare, publicată în jurnalul Molecular Psychiatry, sugerează că oamenii inteligenți sunt mai înzestrați din punct de vedere biologic. Aceleași gene care influențează inteligența sunt asociate și cu alte procese biologice, cum ar fi durata vieții. Se știe că oamenii inteligenți trăiesc mai mult, dar până acum această asociere se baza doar pe cauze sociale, precum avantajele unei educații mai bune care conduc la obținerea unui loc de muncă mai bine plătit, care implică un nivel de trai mai bun, o viață mai sănătoasă și bineînțeles mai lungă. Cu alte cuvinte, studiul relevă că inteligența și sănătatea, respectiv speranța de viață, sunt strâns legate deoarece sunt influențate parțial de aceleași gene.


     Studii anterioare au sugerat că un anumit procent din coeficientul de inteligență este moștenit, iar restul este dobândit prin educație și relații sociale. Alte estimări au fost rezultatul cercetărilor efectuate pe gemeni identici cu același ADN și au tras concluzia că orice diferențe de IQ dintre aceștia trebuie să fie genetice. Dar până acum nimeni nu luase în calcul aceste gene ale inteligenței. Descoperirea lor ar putea, printr-un test ADN, măsura gradul de inteligență al strămoșilor, ajuta medicii să diagnosticheze declinul funcției cognitive sau permite copiilor cu aptitudini înnăscute să primească o educație specifică, personalizată, pentru a le dezvolta și mai mult inteligența.