PRIMUL BANCOMAT A APĂRUT ACUM 50 DE ANI

     Acum 50 de ani, pe 27 iunie 1967, a fost prezentat de către Barclays primul bancomat la Enfield, în nordul Londrei. Toată lumea știe că un bancomat este un dispozitiv electronic bancar care efectuează operațiuni simple, în special retragere de numerar, pe baza unui card, fără intervenția unui funcționar bancar. Este des întâlnită și denumirea ATM - Automated Teller Machine (cash machine), adică mașină pentru (retragere de) numerar, în accepțiunea americană.

     Dar nu cred că toată lumea cunoaște aceste lucruri, destul de interesante, despre bancomate (ATM-uri):

• Banca Barclays a ales filiala sa din Enfield deoarece avea ferestre mai înalte care ofereau suficient spațiu dedesubt pentru un seif și echipamentul aferent. Primul bancomat nu oferea mai mult de 10 £;

• Lloyds a lansat primul bancomat computerizat în 1972. Atunci, pentru prima dată, banii au fost debitați direct din contul personal, instantaneu. În același an, Lloyds Bank a introdus cuvântul cashpoint pe care l-a înregistrat ca marcă în anul 1986;
• Abia pe la sfârșitul anilor 80, băncile au început să permită clienților altor bănci să le folosească bancomatele pentru retragere de numerar;
• Există trei milioane de bancomate în lume. Până în 2020 se preconizează că vor fi patru milioane. În prezent, la fiecare trei minute este instalat un bancomat undeva în lume;
• Portugalia are cel mai mare număr de bancomate din Europa per un milion de locuitori - 1.540. Marea Britanie are 1074, iar media europeană este de 960. Suedia are cele mai puține, 333 la un milion de locuitori;
• Unele ATM-uri din SUA permit clienților să discute cu personalul băncii în timp real, printr-o legătură video;
• Bancomatele din Vatican au instrucțiuni și în limba latină, iar în India se pot face donații religioase la ATM-uri instalate în temple;
• Bancomatele din Laponia suflă aer peste banii primiți pentru a nu lăsa zăpadă să intre în interior. Unele ATM-uri din Dubai și Abu Dhabi distribuie aur și monede din aur;
• Canada a fost prima țară care a introdus, în 1997, bancomate care pot vorbi clienților cu probleme de vedere;
• În Spania se pot cumpăra bilete la competiții sportive și se pot plăti amenzile de parcare. La unele ATM-uri din SUA se pot cumpăra timbre, iar la unele bancomate din Portugalia se pot solicita autorizații de pescuit și vânătoare;
• Inventatorul Barclays a lansat primul bancomat cu atingerea cardului (fără a-l introduce în bancomat) care eliberează până la 100 £ (retragerea medie în Marea Britanie este de 71 de lire sterline);
• ​​Primele bancomate care au folosit amprenta sau palma pentru a verifica identitatea, în loc de un codul PIN, au apărut în Japonia și Brazilia. Astăzi China folosește și bancomate cu programe de recunoaștere facială (China a instalat primul bancomat în 1987 - noi nici nu auzisem!);
• De exemplu, anul trecut pe 23 decembrie, în Marea Britanie a fost retrasă de la bancomate suma de 730 de milioane de lire sterline (£).

     Atenție! Unii oameni cred că, în cazul unei fraude, la nevoie sau sub constrângere, dacă introduc codul PIN invers pe tastele bancomatului va fi alertată imediat Poliția (care?). Este clar fals sau doar un mit.

Sursă: MailOnline

UN TRUC DE ADEMENIRE INCREDIBIL

     Plantele folosesc o varietate de tactici extrem de diversă pentru a realiza polenizarea și implicit pentru a atrage agenții polenizatori. Circa 5 la sută din toate plantele existente pe glob apelează la trucuri și înșelăciuni pentru a atrage insectele polenizatoare, dar până acum cercetătorii nu au mai întâlnit un astfel de truc de ademenire.

     O plantă ornamentală, destul de populară, din grupul de plante cunoscut sub numele de Ceropegia a ajuns însă la un alt nivel, net superior, folosind un truc de ademenire unic. Floarea ei imită aproape exact mirosul pe care îl emană o albină atacată, atrăgând musculițele care vor să-și depună larvele în insecta muribundă. Așa au descris cercetătorii de la Universitatea din Salzburg (Austria) și de la Universitatea din Bayreuth (Germania), după experiențe în natură și în laborator: o strategia unică, a unei flori-capcană, folosită pentru a întemnița temporar insectele polenizatoare.

     Notă: Plantele din grupa Ceropegia (aproape 200 de specii în întreaga lume) au o corolă tubulară cu cinci petale, cel mai adesea lipite în vârf, formând în funcție de specie o umbrelă, un gen de boltă, o fel de cușcă sau un apendice asemănător cu o antenă. Tuburile lor florale au firișoare de peri, îndreptate în jos, formând o capcană pentru insectele mici. 

     Cercetătorii spun că este singurul exemplu de plantă care, pentru a face polenizarea și fără a oferi nimic în schimb (mâncare), imită mirosul unei insecte sau al unui alt animal. Atrase de miros, musculițele pătrund în interiorul florii care apoi se închide. După o mică luptă, floarea se deschide și musculițele, pline de polen, zboară în voie. Probabil unii „deștepți” din zilele noastre ar spune că floarea profită în mod abuziv de niște insecte pentru a-și face treaba (glumesc, cred...).

     După cum au arătat multe alte cercetări, albinele atacate sau pe moarte emană în aer un compus complex gen „alarmă” pentru celelalte insecte din stup (roi) pe care le cheamă în ajutor. Unele specii de musculițe au învățat să recunoască acest miros și se duc să-și depună ouăle în albină pentru perpetuarea propriei specii. Iar această plantă a „simțit” oportunitatea și a dezvoltat o tehnică specială înaltă pentru a profita în favoarea sa. Întrebarea este: cum a înțeles și a reușit? Chiar dacă inteligența plantelor este dovedită.

Sursă: Gizmodo

PRIMUL CARGOU ELECTRIC AUTONOM DIN LUME

    Norvegia intenționează să lanseze primul cargou electric autonom din lume chiar anul viitor. Prima navă de marfă autonomă și 100% electrică va înlocui anual circa 40.000 de drumuri cu camioane, au declarat promotorii proiectului. 

     Nava va fi numită Yara Birkeland, fiind rezultatul unui parteneriat între fabricantul de fertilizatori Yara International și grupul industrial Kongsberg, și va livra fertilizatori între trei porturi din sudul Norvegiei: Porsgrunn, Brevik și Larvik. Cu o autonomie de peste 65 de mile marine (120 km), cargoul va putea transporta cam o sută de containere, respectiv o greutate de până la 3.500 de tone, la o viteză de la 12 - 15 noduri, a declarat directorul proiectului Bjorn Tore Orvik. Inițial, nava va avea echipaj, dar începând cu 2019 va fi operată de la distanță, iar în anul 2020 va fi complet autonomă (fără echipaj).

     „În fiecare zi, sunt necesare peste 100 de drumuri cu camioane, care consumă motorină și poluează, pentru a transporta produsele fabricii nostre din Porsgrunn în porturile Brevik și Larvik, de unde apoi le expediem clienților din toată lumea”, a afirmat directorul executiv al Yara International. „Cu primul cargou electric autonom, renunțăm la transportul rutier și facem transportul pe mare și, prin urmare, vom reduce emisiile de CO₂ și de oxizi de azot, zgomotul și emisiile de particule și vom îmbunătății siguranța rutieră”, a mai subliniat el. 

     Nava, care va avea un design futurist, va reduce emisiile de CO₂ cu 678 de tone pe an, conform celor de la Yara, iar energia electrică folosită pentru a încărca acumulatorii navei va fi în totalitate „verde”, provenind numai de la hidrocentrale.

     În timp ce Norvegia este un producător important de petrol, ea este cunoscută totodată ca având cea mai mare rată de autovehicule electrice pe cap de locuitor din lume, datorită unor stimulente fiscale extrem de generoase. De asemenea, scandinavii experimentează deja feriboturi electrice care să traverseze celebrelor lor fiorduri.

Sursa: France 24

PROGRAME DE FIDELITATE PENTRU CLIENȚI

     Toate lumea a auzit de programe de fidelitate, dar se pare că ele nu mulțumesc, la modul general, nici comercianții și nici clienții. Sau așa relevă un studiu realizat de Accenture Strategy, care a chestionat mai mult de 25.000 de consumatori din întreaga lume și a constatat că 78% dintre clienți întorc spatele programelor de loialitate, iar comercianții pierd miliarde de dolari pe an cu puncte de recompensă neutilizate în timp ce consumatorii aleg alte firme concurente.

     Precizare: pe net o să găsiți pagini întregi referitoare la „programe de fidelizare” (a clienților). Verbul „a fideliza” sau substantivul „fidelizare” nu există în limba română. Unii au mers chiar mai departe și au scris despre „programe de loializare” (a clienților). Nu înțeleg, cine inventează asemenea cuvinte? Pentru că avem la îndemână altele existente: programe de fidelitate (loialitate) pentru clienți.

     Studiul arată că a apărut un limbaj nou de fidelitate, condus de companiile care se bazează pe experiențe digitale creative, care schimbă dinamica loialității clienților de azi. Fiecare consumator are un instinct natural cu privire la ce oferă un brand, dar mecanismele tradiționale referitoare la „preț mic” și „serviciu demn de încredere” nu mai sunt la fel de eficiente în abordarea fidelității. Concluzia ar fi asta: programele de fidelitate pentru clienți costă de obicei mult, dar oferă mai puțin decât costul sau decât înțeleg clienții.

     Ce-și doresc consumatorii în schimbul loialității lor? Multă, multă atenție. Iată câteva dintre constatările studiului despre programe de fidelitate pentru clienți:

• Aproximativ 54% dintre consumatori au trecut la un alt comerciant sau la un alt furnizor de servicii în ultimul an, în timp ce 18% au spus că și-au schimbat părerea despre loialitatea mărcilor aproape complet;
• 59% doresc reduceri personalizate, carduri cadou și oferte speciale;
• 41% doresc să aibă o întreaga experiență personalizată pentru produsul sau serviciul respectiv;
• 39% ar vrea să folosească punctele de loialitate sau de recompensă cu alți furnizori, în timp ce 51% rămân loiali dacă li se oferă produse și servicii „de ultimă oră”.
• 81% doresc să găsească brandurile preferate pe toate canalele media atunci când au nevoie de ele și să nu le vadă când nu le trebuie, iar 51% vor ca informațiile să le parvină numai prin canalele de comunicare pe care le preferă;
• 85% consideră că informațiile personale trebuie să fie păstrate privat;
• 44% dintre clienți doresc ca mărcile preferate să aducă pe piață produse și servicii noi, iar 41% caută mereu produse și servicii noi, indiferent de brand;
• 23% dintre clienți se consideră loiali unei mărci dacă aceasta este folosită de celebrități;
• 42% sunt loiali unui comerciant sau unei companii dacă familia sau prietenii le folosesc produsele sau serviciile și 37% sunt loiali brandurilor care sprijină în mod activ cauzele care le plac.

AVEM NEVOIE DE IDENTITATE INDIVIDUALĂ

    Din punct de vedere biologic fiecare ființă umană are o identitate individuală, fiecare om este unic în felul lui, în primul rând prin ADN-ul pe care-l primește. Ne naștem cu o întreagă moștenire genetică preluată de la părinți și, prin intermediul lor, de la bunici, străbunici, stră-străbunici, străbuni etc. De asemenea, primim o seamă de trăsături, deprinderi, caracteristici distinctive, judecăți și prejudecăți în funcție de contextul geografic și istoric în care ne dezvoltăm. Toate acestea ne conferă o identitate genetică, de familie, de loc geografic și de moment istoric, adică o identitate locală, regională, națională și o identitate de limbă, de credință etc.

     Pe lângă această identitate pe care natura și momentul istoric ne-o dau fără să facem nimic și de multe ori fără s-o băgăm în seamă, oamenii ar trebui să-și cultive și să-și dezvolte identitatea individuală. Din nefericire, pentru prea mulți oameni ceea cu care i-a înzestrat natura rămâne singura lor identitate. Foarte, foarte mulți oameni nu simt nevoia să-și îmbogățească identitatea sau chiar nu-i interesează o identitate mai complexă, armonioasă.

    Cei care simt nevoia de a-și construi o identitate mai bogată pot începe să conștientizeze acest lucru la începutul adolescenței și pot continua s-o cultive apoi toată viața. Din păcate tinerii de azi nu primesc la nivel național nicio educație în acest sens, care, prin valorificarea selectivă (sau uneori poate chiar critică) a identității primite nativ, să-i ajute să-și îmbogățească identitatea. Educația actuală nu are această învățătură în atenție și nici măcar nu-și propune s-o abordeze în viitor.

     Europenizarea, globalizarea și chiar internetul au o contribuție esențială, directă și indirectă, la o nouă configurare a identităților la toate nivelurile sociale. În aceste condiții numeroasele identități ale ființei umane, aflate într-o dinamică permanentă și într-o interacțiune continuă, nu mai pot fi înțelese decât sincron, într-un sistem. Iar copii noștri n-au auzit de identități culturale, cum ar fi cea balcanică, dunăreană, a Mării Negre, sud-est europeană, central europeană, mediteraneană, europeană, occidentală etc. sau de tipologia care rezultă din diversitatea lingvistică, a civilizațiilor sau credințelor.

BUTON PENTRU PRODUSE ROMÂNEȘTI

     În ultima vreme a apărut un fel de emulație din partea unui grup cu puternică identitate națională care îndeamnă tot românul să cumpere produse românești. Prin intermediul internetului și a rețelelor sociale primim imbolduri de „patriotism alimentar” și suntem stimulați la acțiuni de genul: cumpărați produse românești, păstrează banii în România, cumpără numai produse fabricate la noi în țară, ia produse made în România, cumpără produse tradiționale românești, ajută românii să rămână în țară, eu cumpăr produse românești etc. Pentru a oferi un ajutor suplimentar în acest sens, am o propunere simplă: un buton pentru produse românești obligatoriu pentru toate magazinele online.

     Comercianții cu amănuntul online, și mă refer cu precădere la cei care vând produse alimentare, ar trebui să facă o mică actualizare siturile lor pentru a lăsa cumpărătorii să filtreze sau chiar să restricționeze să vadă numai produsele alimentare crescute și fabricate în România printr-un simplu clic pe un buton pentru produse românești. În prezent, multe magazine online nu afișează țara de proveniență a produsului, iar cei care o fac afișează o listă de imagini ale produselor pe ecrane mici, fiind dificil pentru cumpărători să afle de unde provin până când nu dau clic pe fiecare imagine în parte.

     Am zis doar de magazine online pentru că în magazinele obișnuite cumpărătorii pot vedea cu ușurință etichetele produselor și țara de origine, chiar dacă la cele vrac trebuie să se bazeze pe onestitatea comerciantului. Printr-un buton pentru produse românești obligatoriu pentru toate magazinele și supermarket-urile online am putea oferi un impuls și un sprijin general pentru agricultorii și fermierii din România. Probabil mulți români au căpătat o încredere excesivă în produsele de import, cu precădere cele alimentare, mai arătoase și mai mari uneori, dar fără gust, care pentru mine nu este justificată decât în mică măsură. Poate ar fi momentul să plătim astăzi 1 leu mai mult ca să ne încurajăm semenii să producă mai mult și să crească calitatea și să plătim peste 3-5 ani cu un leu mai puțin pentru produsele autohtone în comparație cu cele din import.